Zeci de bătrâni din Capitală sunt nevoiţi să-şi vândă obiectele personale, pentru a supravieţui

Sărăcia îi scoate în stradă, pentru a supravieţui. Zeci de bătrâni din Capitală sunt nevoiţi să-şi câştige existenţa din vânzarea unor obiecte personale. După ce răscolesc prin dulapurile pline cu amintiri, îşi pun lucrurile într-o pungă şi stau pe marginea trotuarelor cu speranţa că... poate or vinde ceva. Unii renunţă la haine, alţii - la veselă sau jucăriile de altă dată ale copiilor.
Pe Elena Ţăranu am întâlnit-o pe strada Cuza-Vodă din sectorul Botanica. Femeia spune că vine în acest loc ca la serviciu, deoarece vânzarea lucrurilor personale este singura ei sursă venit. Chiar dacă are o fiică, aceasta a apucat drumul străinătăţii şi nu-şi mai aminteşte de părinţi.
''De la ora 10:00 stau aici. Astăzi o să stau până în seară. Sincer încă nu am îngheţat. Am nevoie de bani pentru comunale. Pe rate le achit. Pe lună achit 1800 de lei.''
Duminică a reuşit să adune puţin peste o sută de lei.
''Nu am numărat, dar pe lună câştig câte 2.500 de lei.
- Dar astăzi ce aţi vândut?
- Un castron de 130 de lei. Ce vindeţi? Mai mult jucării, vesela am terminat-o deja.''
Iar în zona Gării l-am întâlnit pe Tudor Buşmachiu, din Băcioi. De profesie este sudor, iar până la pensie mai are un an. Bărbatul spune că din cauza vârstei nimeni nu vrea să-l angajeze.
''Se întorc cu spatele. Nu angajează oameni după vârsta de 60 de ani. Am lucrat în vreo patru locuri şi după trei luni îmi spuneau la revedere. ''
Până la prânz bărbatul a reuşit să câştige doar zece lei.
''Am ieşit în stradă că nu ne ajung bani, iar dacă nu achităm la timp ne penalizează şi avem neplăceri. Noi în fiecare zi ieşim în stradă ca să câştigăm câte o bucată de pâine.''
Statisticile oficiale arată că, în 2020, minimul necesar pentru existență era, în medie, două mii de lei.
Pe Elena Ţăranu am întâlnit-o pe strada Cuza-Vodă din sectorul Botanica. Femeia spune că vine în acest loc ca la serviciu, deoarece vânzarea lucrurilor personale este singura ei sursă venit. Chiar dacă are o fiică, aceasta a apucat drumul străinătăţii şi nu-şi mai aminteşte de părinţi.
''De la ora 10:00 stau aici. Astăzi o să stau până în seară. Sincer încă nu am îngheţat. Am nevoie de bani pentru comunale. Pe rate le achit. Pe lună achit 1800 de lei.''
Duminică a reuşit să adune puţin peste o sută de lei.
''Nu am numărat, dar pe lună câştig câte 2.500 de lei.
- Dar astăzi ce aţi vândut?
- Un castron de 130 de lei. Ce vindeţi? Mai mult jucării, vesela am terminat-o deja.''
Iar în zona Gării l-am întâlnit pe Tudor Buşmachiu, din Băcioi. De profesie este sudor, iar până la pensie mai are un an. Bărbatul spune că din cauza vârstei nimeni nu vrea să-l angajeze.
''Se întorc cu spatele. Nu angajează oameni după vârsta de 60 de ani. Am lucrat în vreo patru locuri şi după trei luni îmi spuneau la revedere. ''
Până la prânz bărbatul a reuşit să câştige doar zece lei.
''Am ieşit în stradă că nu ne ajung bani, iar dacă nu achităm la timp ne penalizează şi avem neplăceri. Noi în fiecare zi ieşim în stradă ca să câştigăm câte o bucată de pâine.''
Statisticile oficiale arată că, în 2020, minimul necesar pentru existență era, în medie, două mii de lei.