Un protest pașnic a degenerat în violenţe între un grup de azeri și altul de armeni. Cazul a avut loc la Chișinău, unde în jur de 50 de persoane, cetățeni ai Azerbaijanului au venit la Ambasada Armeniei pentru a-și arăta susținerea faţă de militarii din țara lor, care, din 12 iulie, sunt în conflict cu armenii. După un schimb de replici dure și injurii, s-a ajuns la încăierări, fiind nevoie de intervenția poliției și a carabinerilor.

Azerii consideră că Armenia îi provoacă pe concetăţenii lor: "Eu consider că nu este normal. Ei au creat un conflict. Ei fac asemenea provocări tot timpul şi pentru asta trebuie să răspundă".

"Dimineață, la Ambasada Azerbaijanului eu am vorbit în fața lor și le-am mulțumit pentru susţinerea pe care o oferă forțelor armate din Azerbaijan. Ei își fac griji că forțele armate armene încalcă regimul provizoriu de încetare a focului, toate normele și principiile dreptului internațional și trag focuri de armă asupra cetățenilor noștri pașnici, asupra posturilor militare", a declarat Gudsi Osmanov, Ambasadorul Azerbaidjanului în Republica Moldova.

La rândul lor, reprezentanții Armeniei declară că nu știu de ce au venit la ambasadă protestatarii: "La 12 iulie au atacat Armenia, nu Karabahul. Acum cer să le fie returnat Karabahul, dar ei au atacat Armenia la hotar și au fost pedepsiţi și aşa va fi în continuare".

Am contactat Ambasada Armeniei pentru comentarii în legătură cu situația creată, dar ni s-a spus că vom primi un răspuns mai târziu. După îmbrânceli, azerii s-au îndreptat spre oficiul OSCE. Ei au solicitat Parlamentului de la Chişinău și organizațiilor internaționale o anchetă detaliată în cazul conflictului de la graniţa armeano-azeră.

Ciocnirile armate au început în data de 12 iulie și au durat câteva zile. 16 persoane au mu: 10 militari din partea Azerbaijanului și 5 ofițeri armeni. Acțiunile militare se extind asupra zonelor Tovuz și Tavush, de la granița cu Georgia și la o distanță de 300 de kilometri de nerecunoscutul Karabah de Munte. Situația rămâne în continuare tensionată. Autoritățile de la Chișinău și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu escaladarea conflictului. Ministerul de Externe a transmis condoleanțe familiilor celor decedați și a chemat părțile interesate să renunțe la folosirea armelor și să găsească o soluție politică. În Moldova, în prezent, locuiesc în jur de 5 mii de azeri și aproape 7 mii de armeni.

PUBLIKA.MD aminteşte că situaţia la frontiera azero-armeană a escaladat în data de 12 iulie curent, când unități ale forțelor armate din Armenia, încălcând în mod grav încetarea focului la regiunea frontierei de stat azero-armeană din regiunea Tovuz, au tras asupra pozițiilor azere din instalațiile de artilerie.

Ca urmare a intervenţiei Armatei azere, ofensiva Armatei armene a fost suspendată. În urma schimbului de focuri, au decedat 16 persoane: 11 militari, inclusiv un general, din partea azeră şi 5 ofiţeri armeni.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate - 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului - se află sub ocupația forțelor armate armene. Cele patru rezoluții ale ONU ce prevăd retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan încă nu au fost puse în aplicare de Armenia.