Via Transilvanica, cel mai ambițios proiect de drumeții din istoria României are 140 de kilometri

 
În urmă cu câteva luni, fraţii Tibi şi Alin Uşeriu veneau cu o idee generoasă: un "El Camino" al României numit Via Transilvanica. Proiectul presupune realizarea unui traseu dedicat amatorilor de drumeţii care să lege Drobeta Turnu Severin (Mehedinţi) de Putna (Suceava), să străbată 10 judeţe pe o distanţă de 950 de kilometri.
 
Pentru a putea fi materializat, proiectul are nevoie de cooperarea dintre volunarii Asociaţiei Tăşuleasa Social, autorităţile locale şi judeţene şi chiar mediul de afaceri. Fiecare îşi are rolul clar în acest proiect: mediul de afaceri sponsorizează amenajarea traseului, autorităţile locale şi judeţene asigura accesul şi la nevoie ajută cu logistica, iar voluntarii iau la pas traseul şi-l marchează corespunzător, cu indicatoare, borne şi vopsea, pentru ca nimeni să nu se rătăcească.
 
Dovada că se poate este Bistriţa-Năsăud, judeţul în care au fost deja amenajaţi 140 de kilometri. Mai mult, porţiunea aceasta de traseu a fost deja parcursă de mai mulţi amatori de drumeţii, fie pe jos, fie pe două roţi.
 
Trei studenţi din cele trei regiuni istorice ale ţării au luat la pas săptămâna trecută traseul şi au ajuns în Pasul Tihuţa, chiar la inaugurarea lui. Au pornit din localitatea Monor, au străbătut localităţile Şieuţ, Şieu, Mărişelu, Dumitriţa, Cetate, Livezile, Bistriţa-Năsăud, Tiha Bârgăului şi Lunca Ilvei. 
 
Cei trei au aflat despre acest drum de la „Şcoala de mers pe munte”, tot un proiect marca Tăşuleasa Social, unde cei care vor să se aventureze în drumeţii montane află informaţii foarte utile despre cum trebuie să se pregătească şi de ce să ţină cont. Ce i-a impresionat pe cei care au parcurs deja cei 140 de kilometri, pe lângă peisajele ce-ţi taie răsuflarea, a fost ospitalitatea oamenilor întâlniţi pe traseu: fie că era vorba despre ţărani care lucrau pământul sau oieri care-şi păzeau mioarele.
 
"Am fost poftiţi cu plăcinte, pe uliţele pe care treceam. Am fost serviţi cu caş sau cu slănină pe la stâne. Oamenii sunt ospitalieri", spune Alex Isai, unul dintre studenţi.
 
O APLICAŢIE VINE ÎN SPRIJINUL DRUMEŢILOR
 
Acest traseu nu înseamnă numai indicatoare, borne şi semne, ci şi câteva popasuri, unde drumeţii pot să îşi tragă sufletul. Acolo, drumeţii se vor putea odihni, dar vor fi aşteptaţi, ocazional şi cu mere, din producţie locală, de exemplu.
 
Alin şi Tibi Uşeriu spun că acest proiect a fost iniţiat de ei, însă va trebui ocrotit şi dezvoltat de toată lumea, fie că este vorba despre pernsiuni, restaurante sau oameni simpli. 
 
„Pe judeţul nostru, noi am reuşit să îl facem ca la carte. Din 25 în 25 de km există un indicator, la fiecare intersecţie există un semn, la fiecare kilometru există o bornă de andezit, care o să rămână acolo cel puţin 100 de ani. Am încercat puţin şi comunităţile, cu stânele, cu câinii, să nu te mănânce chiar de tot pe traseul acesta. Pot să zic că în proporţie de 90% eşti în siguranţă maximă. A fost un efort enorm, a început efortul de când am început toată chestia asta. Este un proiect mamut. Am fost câteva sute de oameni deja implicaţi. Nu e un drum al fraţilor Uşeriu, e un drum al românilor”, precizează Tibi Uşeriu.
 
De asemenea, traseul are o aplicaţie pentru mobil, care vine în sprijinul drumeţilor, cu informaţii despre unităţile de cazare din zonă, despre localurile unde pot lua masa, unde găsesc produse locale sau despre ce locuri trebuie neapărat să le vadă.
 
„Avem un ghid pentru acest traseu, deja este pe site, deja am luat legătura cu spaţiile de cazare existente. Este mult de lucru, pentru că fiecare din comunitatea locală va trebui să gestioneze acest proiect. Abia acum începe de altfel treaba. Am avut deja turişti şi urmează să mai vină, pentru că deja foarte mulţi îşi doresc drumul”, a declarat Alin Uşeriu.
 
BORNELE, DEDICATE CENTENARULUI ŞI SCULPTATE DE ARTIŞTI
 
Bornele care marchează fiecare kilometru din acest traseu au fost sculptate de 10 artişti, în 10 zile. Acestea sunt realizate din andezit, material despre care se spune că durează sute de ani.
 
Pe borne regăsim stilizate diferite animale, simboluri din natură, iar câteva sunt dedicate centenarului Marii Uniri. 
Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu