Un dispozitiv spaţial va ajunge luni pe Marte pentru a îi analiza structura internă

Modulul spaţial InSight, lansat de NASA, va pătrunde în atmosfera planetei Marte luni la ora 11:47 GMT şi se va plasa pe scoarţa marţiană într-o regiune de şes, după o călătorie în spaţiu ce a durat şase luni şi jumătate şi a totalizat 480 de milioane de kilometri, cu misiunea de a analiza structura internă a "Planetei Roşii", scrie agerpres.ro.

La bordul lui se află un instrument ce valorează zeci de milioane de euro: un seismometru extrem de sensibil, conceput de Agenţia spaţială franceză (CNES).

Va fi pentru prima dată după 2012 când un dispozitiv construit de oameni va încerca să coboare pe Marte, după roverul Curiosity construit de NASA, singurul robot rămas în activitate pe scoarţa acestei planete. Doar Statele Unite au reuşit să plaseze cu succes dispozitive robotizate pe Marte. Fosta U.R.S.S. a prăbuşit mai multe module de aterizare pe "Planeta Roşie", la fel ca europenii, cel mai recent incident de acest tip având loc în 2016.

"Să cobori cu bine pe Marte este cu adevărat ceva foarte, foarte dificil", a declarat Thomas Zurbuchen, directorul departamentului ştiinţific de la NASA, care a aprobat această misiune în urmă cu şapte ani şi cu un buget de aproape 1 miliard de dolari.

Coborârea prin atmosfera marţiană va avea o durată de şase minute şi jumătate.

"Luni seară vom trăi 'şapte minute de teroare'", a declarat pentru AFP directorul CNES, Jean-Yves Le Gall.

Este sezonul furtunilor de praf pe Marte. Potrivit celor mai recente ştiri în domeniu, starea vremii era bună pe această planetă. Scutul termic al vehiculului spaţial a fost ranforsat. Orice s-ar întâmpla, tentativa de plasare a sondei americane pe Marte va avea loc.

"Va fi o intrare balistică, nu putem să schimbăm nimic", a declarat Tom Hoffman, directorul misiunii americane.

De ce un seismometru?

Practic, tot ce se cunoaşte despre istoria formării Terrei şi a compoziţiei sale interne provine din seismologie.

Toate planetele telurice, cu structură solidă şi asemănătoare Terrei, s-au format pornind de la aceleaşi materiale de bază, care compun în prezent meteoriţii. În urmă cu miliarde de ani, nebuloasele de materie s-au condensat. Progresiv, s-au format anumite sfere. Presiunea s-a intensificat în centrul lor, temperatura a crescut, interiorul s-a topit, noi materiale au fost create, apoi acestea s-au răcit. Era vorba despre un proces lent de acreţie.

Însă, deşi ingredientele de bază sunt identice, de ce Terra este albastră, Mercur un cuptor de nelocuit şi Marte roşie şi rece, cu o atmosferă de 100 de ori mai puţin densă decât cea a Terrei şi fără o tectonică a plăcilor?

"Ascultarea" interiorului lui Marte va permite savanţilor să trieze diversele teorii formulate în legătură cu formarea planetelor.

Seismometrul, compus în realitate din şase astfel de dispozitive, va fi plasat direct pe solul marţian şi va monitoriza cele mai infime vibraţii, într-o stare de imobilitate perfectă, ascuns sub un dom cu rol de protecţie.

Ce va măsura el? Undele de şoc ale meteorilor care se prăbuşesc cu regularitate pe Marte, cutremure de pământ, prăbuşiri ale straturilor din subsol, deformările acestora, formarea faliilor sub nivelul scoarţei şi chiar forţa de atracţie exercitată de micul satelit natural Phobos.

Uriaşii vulcani marţieni sunt stinşi de multă vreme, dar "este posibil să auzim mişcarea magmei, la o adâncime foarte mare", a declarat Sue Smrekar, director adjunct al misiunii.

Undele, traversând straturile de pământ, vor fi deformate, încetinite sau accelerate şi vor emite sunete diferite. Ele îi vor ajuta pe oamenii de ştiinţă să alcătuiască progresiv o hartă internă a lui Marte şi să răspundă, poate, întrebărilor următoare: Nucleul este lichid sau solid? Care sunt grosimile şi compoziţiile mantalei şi scoarţei?

Un alt instrument, construit de agenţia spaţială germană şi denumit HP3, este un fel de termometru ce va capta fluxurile de căldură ce provin din adâncurile planetei. El se aseamănă cu o cârtiţă ataşată printr-o lesă de modulul InSight şi care va săpa până la o adâncime de 3-5 metri.

Interesul savanţilor faţă de Marte, care este de aproximativ două ori mai mică decât Pământul, este cu atât mai mare cu cât absenţa tectonicii plăcilor a permis conservarea structurii iniţiale a "Planetei Roşii", spre deosebire de Terra.
Dacă asolizarea se va petrece cu bine, confirmarea ar putea să provină aproape în timp real, dacă se ia în calcul cele opt minute şi 30 de secunde de care are nevoie semnalul sondei americane pentru a călători între Marte şi Terra.

Un "bip" transmis de acest dispozitiv va fi aşteptat în jurul orei 20:04 de specialiştii prezenţi la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, un centru de control pe care NASA îl deţine în California.
Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu