Un antreprenor face brichete din crengile căzute în Chișinău după ninsorile din aprilie

Embed:

Crengile rupte după ninsorile din aprilie l-au scăpat de griji. Mihai Braga, patronul unei fabrici din brichete, nu a mai avut nevoie să caute materie primă pe la toți agricultorii din regiune.

El a adunat crengile strânse de pe străzile Chișinăului, le-a tocat din proprii bani și le-a transformat în peleți din rumeguș din lemn. O tonă de peleți sunt vânduți cu 2500 de lei și echivalează cu aproape cinci metri steri de lemn. 

Una dintre marile provocări ale oamenilor care fac afaceri cu peleți este găsirea materiei prime. Antreprenorii trebuie să facă o înțelegere cu un agricultor care are livezi, care să i le ofere gratis.

În acest an Mihai Braga a prins momentul și a făcut o înțelegere cu Primăria Chișinău. Astfel, a reușit să obțină materie primă cât pentru întreg sezonul.

"Sunt cazuri în care agricultorii ni se propun contra plată aceste crengi. Însă tocarea lor este un proces destul de costisitor și sigur că, dacă acestea să fie cumpărate aceste crengi, deja nu se mai merită. Niciodată nu au fost procurate, întotdeauna au fost oferite gratis și noi le-am tocat", a spus antreprenorul Mihai Braga. 

Mihai Braga are această afacere de patru ani. Investițiile au fost de aproape un milion de lei, dar clienții nu au întârziat să apară. Acum, că oamenii au început să se pregătească de sezonul de iarnă, în fabrică e mare agitație. Muncitorii muncesc de zor, pentru că odată cu frigul, apar și mai mulți cumpărători.

"Nu aș spune că e greu. Ne convine lucrul. Numaidecât că suntem bucuroși că e acasă. Nu mai facem cheltuieli pentru drumuri."

Gospodarii și-au făcut deja provizii pentru iarnă și au cu ce se încălzi și în serile mai reci. Sofia Pîrgar, din satul Zîmbreni, se încălzește cu peleți deja de patru ani. Pentru această iarnă, femeia a cumpărat două tone de peleți cu cinci mii de lei. În iernile în care făcea focul cu lemne, cheltuielile ajungeau și la zece mii de lei.

"E mai ușor de făcut focul și dau căldură ca și lemnele. Lemnele sunt mai scumpe și trebuie de tăiat, de căutat transport. E mai costisitor", a spus locuitoarea satului Zîmbreni, Ialoveni, Sofia Pîrgar.

Potrivit specialiștilor care implementează proiectul Energie şi Biomasă, în perioada 2011-2016, consumul de energie produsă în R. Moldova, din surse regenerabile, a atins cota de 13%, cea mai mare pondere revenind energiei din biomasă.

Moldovenii pot înlocui lemnele și cărbunele și cu peleți din paie sau coji de răsărită.

loading...
Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu