Tradiţii de care lumea a uitat: Ce nu ai voie să faci înainte de Crăciun

Crăciunul este perioada tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. Colindul, scenetele cu motive religioase şi mesele bogate sunt nelipsite în toate colţurile ţării, în special la sat, acolo unde obiceiurile s-au păstrat mai bine.

Din păcate, multe dintre tradiţiile şi obiceiurile româneşti se pierd sau se amestecă cu cele din alte ţări. Oricât de frumoase ar fi colindele englezeşti sau filmele americane cu Moş Crăciun, trebuie să ne amintim că suntem români şi să păstrăm obiceiurile noastre vechi, de sute de ani.

Deşi naşterea Domnului se sărbătoreşte diferit în funcţie de zonă, există câteva obiceiuri şi tradiţii străvechi, care sunt comune şi se regăsesc în orice colţ al României, ca, de pildă, mersul cu colindul, pregătirea bucatelor tradiţionale, împodobirea bradului în Ajun (sau în ultima sâmbătă înainte de Crăciun), mersul la Biserică în dimineaţa de Crăciun şi servirea mesei împreună cu familia, în prima zi a Crăciunului.

Ce se face în Ajunul Crăciunului?

În noaptea de 24 spre 25 decembrie, mulţi români lasă pe masă un colac şi o cană cu apă, acestea fiindu-le destinate celor morţi, despre care se spune că în noaptea respectivă vin să îşi revadă casa.

De asemenea, se zice că este bine ca primul om care îţi intră în casă în ziua de Crăciun să fie bărbat, pentru că aduce noroc. În plus, nu se mătura în prima zi de Crăciun, nu se minte şi nu se înjură. Din timpuri vechi, se spune că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau în fân, în grajdul animalelor, pentru că este noaptea în care boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesle şi pe care aceştia l-au încălzit cu suflarea lor. Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioşi şi buni la suflet.

Un obicei care se întâlneşte în multe regiuni ale ţării este ca în ziua Ajunului, preotul, dar şi cântăreţii bisericeşti, umblă din casă în casă cu icoana naşterii lui Iisus Hristos.

Ce spune legenda despre Ajunul Crăciunului?

În tradiţia populară, Ajunul Crăciunului este sărbătoarea de sfârşit de an patronată de moş Ajun, despre care se spune că era frate geamăn cu moş Crăciun, deoarece semănau între ei ca două picături de apă. Se spune că moş Ajun ar fi fost ultimul dintre apostoli. De asemenea, moş Ajun este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul şi să li se dăruiască florinţi de la părinţi.

Conform tradiţiei, Maica Domnului, înainte de a naşte, i-a cerut ajutor lui moş Ajun, dar acesta, considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – moş Crăciun. Astfel, Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era moş Crăciun.

Obiceiurile din seara de Ajun

-se spune că pentru a avea noroc toată viaţa nu trebuie să mănânci nimic în Ajun de Crăciun;

-în ziua de Ajun, când gospodinele ies prima dată în curte, trebuie să adune câteva surcele pe care mai apoi să le împrăştie prin casă; aceste surcele se numesc “pui”;

-cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine şi să nu le piardă la roit;

-gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea şi în anul următor;

-în Ajunul Crăciunului se pune puţină otavă pe masă, care după sărbători se va da vacilor să o mănânce, astfel le va merge bine şi se vor înmulţi;

-în Ajunul Crăciunului este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoşi tot anul;

-fetele nemăritate trebuie să ţină post negru pentru a-şi putea visa ursitul şi pentru a-l putea vedea, ele trebuie să lase afară, peste noapte, câte puţin din toate felurile de mâncare, negustate; astfel, ursitul va veni şi va gusta, iar fetele vor putea să-l vadă.

Tradiţii şi superstiţii de Crăciun:

-o superstiţie ne învaţă că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem uşa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă;

-se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate spune că a fost fericit în acel an;

-În Ajunul Crăciunului nu e bine să te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an;

-după Crăciun să nu mai fie lăsaţi copiii să mai zică colindatul, ca fac bube;

-acolo unde este datina de a tăia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc cu ceapă şi slănină, din care sunt ospătaţi cei dintâi dintre străinii ce le calcă pragul casei, acestei mâncări i se spune "pomana porcului";

-aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite;

-se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc;

-la cele trei sărbători mari-Crăciun, Paşte şi Rusalii-să te speli cu apa în care au fost puşi bani de argint şi vei fi bănos;

-nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai întâi rachiul, pentru că nu el are întâietate în această seara, ci bucatele;

-dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate;

-în Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru că aceşti pomi să lege rod bogat;

-tot în Ajun se ung pâinile pe deasupra cu muruială de făină de grâu, ca ele să nu crape, iar cu muruială care a rămas, se ung pomii din grădină, ca ei să fie în vară încărcaţi de roade;

-în ziua de Crăciun nu se mătură în casă, ci a doua zi, şi după ce ai măturat du gunoiul la pomi, că-i ajută să fie roditori;

-în seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziuă, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindisul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun. După credinţa populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire;

-oamenii, când se dau la băut rachiu sau vin în sărbătorile Crăciunului, nu zic că beau, ci că se cinstesc;

-începând cu întâia zi de Crăciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu Steaua, cântând colinde de stea prin care vestesc naşterea lui Iisus Hristos;

-a doua zi de Crăciun se reia jocul duminical întrerupt vreme de şase săptămâni, şi tot atunci fetele, pe alocuri şi flăcăii, îşi fac intrarea în ceata feciorească;

-nu aduc noroc şi nu se oferă cadou: cuţite, călimară, valiză, creion, cuie, pilă de unghii, centură, fular, umbrelă, oglindă, batistă, ace de cravată, ace de păr, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci;

-în seara de Crăciun, se ung cu usturoi vitele, pe la coarne şi şolduri, dar şi uşile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung şi oamenii pe frunte, pe spate, la coate şi la genunchi, precum şi uşile şi ferestrele casei pentru a îndepărta demonii nopţii;

-în dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălam cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul şi feriţi de boli.

-pâinea să nu se pună cu coaja de jos în sus ca trage a sărăcie;

-dacă cineva bea ceai şi varsă din el din întâmplare, e semn bun;

-când te mănâncă palma dreaptă e semn că vei da bani altei persoane, iar dacă te mănâncă palma stângă înseamnă că vei primi bani;

-femeia care poartă cercei schimbaţi, adică unul de la o pereche şi altul de la alta, e semn că îşi va schimba şi bărbatul

-dacă porţi o cămaşă pe dos e semn că ţi se întoarce norocul spre rău;

-dacă cineva îşi muşcă limba e semn că cineva îl vorbeşte de rău;

dacă la masă se varsă vin din pahar din greşeală înseamnă că va fi veselie;

-când cocoşul cântă în faţa uşii sau a ferestrei vesteşte sosirea unor musafiri.

loading...
Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu