Suprafaţa livezilor de piersic din Moldova, în scădere. MOTIVUL pentru care agricultorii RENUNŢĂ la afacerea cu aceste fructe

Embed:

Suprafaţa livezilor de piersic din ţara noastră este într-o continuă descreştere. Peste 1.500 de hectare au fost defrişate sau lăsate de izbelişte în ultimii patru ani. Datele au fost prezentate de către reprezentanţii Ministerului Agricultorii, care au şi o explicaţie în acest sens.

Potrivit acestora, majoritatea pomilor defrişaţi erau bătrâni şi neroditori. Însă unii pomicultori sunt de o altă părere. Ei se plâng că afacerea cu piersici nu mai este atât de profitabilă ca pe timpuri.

În ultimii trei ani, cererea pe piaţă la piersici a scăzut dramatic, susţine Gheorghe Gogu din oraşul Căuşeni care, până anul trecut, deţinea o livadă de şapte hectare. Pentru a nu fi în pierdere, agricultorul a recurs la soluţii extreme. Toamna trecută, bărbatul a tăiat mai bine de jumătate din pomii fructiferi, iar suprafaţa defrișată a transformat-o într-un lan de porumb.

"Dacă ar fi vânzare, toţi ar creşte, că condiţiile la noi permit de a creşte piersic. Dar dacă nu-i vânzare, ce să fac eu cu dânsul?", a explicat agricultorul.

Acțiuni similare au întreprins şi alţi patru proprietari de livezi. După defrişările masive, în zonă au rămas doar aproximativ zece hectare de terenuri plantaţi cu piersici, din 40, câte erau în urmă cu zece ani. Un alt motiv care îi determină pe oameni să renunţe la dezvoltarea acestei culturi este concurenţa neloială cu fructele de import, care sunt vândute în Moldova la un preţ identic cu cele autohtone.

"Vin din export, frumoase la înfăţişare, în schimb calităţile gustative, parcă e iarbă", a precizat Gheorghe Gogu.

O situaţie similară celei de la Căuşeni, se atestă şi în alte raione ale ţării, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Din 2015, suprafaţa totală a livezilor de piersic din ţară s-a redus de la aproape 8 mii 500 de hectare la 7 mii.

"Pentru anul trecut avem 3,72 tone la hectar. Este foarte puţin pentru cultura piersicului. În cazul în care noi vom obţine o productivitate mai înaltă, preţul respectiv va fi mai mic, competitivitatea pe piaţă va fi cu totul alta, noi vom putea fi competitivi cu produsele importate", a declarat Vasile Şarban, şef de direcţie din cadrul MADRM.

Potrivit Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, de la începutul acestui an agricultorii au primit subvenţii aproape patru milioane de lei pentru defrișarea a aproximativ 300 de hectare de livezi de piersic, care erau neproductive.

Totodată, pentru replantarea terenurilor agricole cu acelaşi soi de pomi fructiferi, AIPA oferă fermierilor subvenţii în valoare de până la 20 de mii de lei la hectar.

Însă această sumă nu îi motivează pe pomicultori, care nu mai vor să facă afaceri în acest domeniu.

În ultimii doi ani, din subvenţiile acordate de stat, au fost plantate doar 60 hectare de livezi de piersic. 

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu