Studiu ONU: Moldova este extrem de vulnerabilă în caz de dezastre

Embed:

Moldova nu este capabilă să gestioneze consecinţele unui dezastru natural. Cel puţin asta rezultă dintr-un raport al Institutului pentru Mediu şi Securitate Umană din cadrul ONU. Studiul arată că Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile ţări la acest capitol şi doar amplasarea geografică favorabilă o salvează.

Raportul Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că statul nostru nu este pregătit să prevină, să gestioneze şi să se adapteze în caz de calamitate naturală. Astfel, în Europa, Moldova este întrecută doar de Bosnia şi Herţegovina în ceea ce priveşte vulnerabilitatea la dezastre naturale. Ţara noastră este urmată de Albania, Turcia şi Macedonia.

Lipsa capacităţii de gestionare a unei calamităţi este de 70,83 la sută. Asta rezultă din faptul că asistenţa medicală este proastă, iar sistemul de asigurări nu este bine pus la punct. Tot aici este inclusă şi corupţia din instituţiile statului. Gravă este şi situaţia în cazul adaptării după dezastre naturale. Aici suntem pregătiţi în proporţie de 50 la sută.

Susceptibilitatea structurală este de 23,53 la sută, Moldova fiind şi aici la coada Europei. Asta din cauza lipsei unei infrastructuri bine puse la punct, a unor condiţii precare de trai, a sărăciei şi a situaţiei economice proaste. În schimb, expunerea la dezastre naturale, cum ar fi seceta, inundaţiile, cutremurele, este de 11 procente. Aici suntem favorizaţi de poziţia geografică. 

La nivel mondial, cel mai sigur stat din lume este Qatar, pe locul 173, iar la polul opus se află Vanuatu, fiind desemnată ţara cu cel mai mare risc de dezastre naturale. Moldova este pe locul 108 în lume, România - pe 82, Rusia ocupă poziţia 130, iar Ucraina este pe 149.

Autorităţile de la Chişinău nu sunt de acord cu datele studiului.

"Pot cu certitudine să afirm că sistemul nostru este gata. Relativ spunem aşa gata pentru a face faţă eventualelor situaţii excepţionale", a declarat şeful Centrului Republican Medicina Calamităţilor, Mihai Pâslă.

Reprezentanţii serviciului situaţiilor excepţionale, de asemenea, consideră că fac faţă calamităţilor naturale şi aduc exemple.

"Inundaţiile din anul 2008 şi 2010 în care serviciul protecţiei civile şi situaţiilor excepţionale a reacţionat în vederea prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale", a menţionat ofiţerul de presă al Serviciului Situaţii Excepţionale, Liliana Puşcaşu.

Cât de pregătite sunt autorităţile pentru a face faţă dezastrelor naturale au simţit pe propria piele locuitorii satelor inundate în anul 2010.

"Nu am scos nimic din casă. Nu am reuşit nici mobila să o scoatem", a spus o femeie.

"Trebuia mai organizat să fie. Ar fi trebuit să pună la dispoziţie mai multă tehnică mai de bază", a menţionat un bărbat.

Inundaţiile din 2008 şi 2010 au provocat pagube în valoare de milioane de lei.

loading...
Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu