STUDIU: Cercetătorii au descifrat modul în care păsările au evoluat pentru a avea penaje colorate

Cercetători de la Universitatea Bristol din Marea Britanie au realizat un studiu care i-a ajutat să înţeleagă mai bine modul în care păsările au evoluat pentru a avea penaje colorate, scrie agerpres.ro.

Iridescenţa este responsabilă pentru existenţa unora dintre cele mai frapante etalări fizice din lumea animalelor, iar un nou studiu, care a analizat penajele provenind de la aproape 100 de specii de păsări moderne, i-a ajutat pe oamenii ştiinţă să descopere modul în care a evoluat această diversitate coloristică.

Fenomenul de iridescenţă se referă la modificarea culorii atunci când un obiect este văzut din unghiuri diferite.

Melanozomii sunt structuri celulare de origine animală responsabile de sintetizarea, captarea, depozitarea şi deplasarea pigmentului melanină, ce absoarbe lumina şi are rol important în colorit şi protecţia faţă de radiaţia solară.

Cercetătorii de la Universitatea Bristol implicaţi în studiu au utilizat microscopia prin scanare electronică pentru a cuantifica melanozomii extraşi din pene de la 97 de specii moderne cu penaje iridescente, preluate din colecţiile Muzeului de Zoologie din Copenhaga.

Studiul a arătat că penele iridescente conţin cele mai variate morfologii melanozomice dintre toate tipurile de coloraţii ale păsărilor analizate până în prezent.

Spre deosebire de penele negre, gri şi maronii, care conţin întotdeauna malanozomi compacţi, penele iridescente pot să conţină melanozomi care sunt concavi şi/sau aplatizaţi.

Coordonatorul studiului, Klara Norden, care a realizat cercetarea în timpul studiilor sale la Facultatea de Ştiinţe ale Pământului din cadrul Universităţii Bristol, a declarat: "Aşa cum ştim deja, coloritul structural este responsabil pentru 70% din variaţia coloristică a păsărilor".

"Aceşti doi factori ar putea să se fi conectat - păsările au dezvoltat forme variate de malanozomi pentru a obţine o diversitate mai mare a culorilor".

"Am vrut să aflu dacă am putea să îmbunătăţim actualele modele predictive pentru culoarea fosilelor bazate pe morfologia melanozomului prin includerea tuturor tipurilor de malanozomuri descoperite în penele iridescente".

Jakob Vinther, coautor al studiului şi reputat cercetător în domeniul paleo-culorilor la Facultatea de Ştiinţe Biologice din cadrul Universităţii Bristol, a colectat deja mostre fosilizate pentru a testa noul model.

"Avem o mostră prelevată de la fosile de Scania Cypselus, o specie înrudită cu lăstunul de copac din epoca modernă, şi de la Primotrogon, un strămoş al trogoniformelor moderne".

"Aceste grupuri sunt iridescente astăzi şi au malanozomi aplatizaţi şi concavi. Aveau oare strămoşii lor care au trăit în urmă cu 48 de milioane de ani în Germania la rândul lor penaje iridescente?".

Modelul de predicţie a arătat că Primotrogonii erau probabil iridescenţi, însă aveau melanozomi compacţi, spre deosebire de descendenţii lor moderni.

"Asta demonstrează că acum avem instrumentele pentru a cartografia evoluţia iridescenţei în liniile de descendenţă ale fosilelor", a spus Klara Norden.

"Deschide calea spre multe noi descoperiri ale unor etalări fizice uluitoare ale păsărilor fosile şi ale altor dinozauri", a adăugat ea.
Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu