STUDIU: Adolescenţii din Moldova nu mănâncă suficiente fructe şi legume
sursa foto: hendi.ro
Adolescenţii din Moldova nu mănâncă suficiente fructe şi legume. O spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care atestă că doar 46 la sută dintre tineri se alimentează sănătos, iar fiecare al treilea este supraponderal. Svetlana Paniş are doi copii, unul de 16 ani şi altul de 14 ani. Femeia spune că atât timp cât cantina şcolii a fost închisă din cauza pandemiei de coronavirus, copiii se alimentau necorespunzător.
"Chiar eu am început să le cumpăr des ceva prăjituri, pentru ca să le poată mânca la pauză, şi iată cel mai des ei stăteau pe biscuiţi pe prăjituri şi tot felul de mâncare nesănătoasă."
Acum, femeia se străduie să includă mai multe fructe şi legumele în alimentaţia zilnică a copiilor.
"Desigur că tartinele se regăsesc acolo, dar conţin şi roşii, şi castraveţi ca să fie cumva mai sănătos, pentru că eu înţeleg că acum e primăvară şi cel mai des nu ne ajung vitamine în organism şi de aia şi răcim acum."
Potrivit specialiştilor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, părinţii trebuie să-şi educe copiii de mici ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă.
"Îndeosebi să-i înveţe pe copii să consume cinci porţii de fructe şi legume, trei de legume şi două de fructe zilnic. Să le pună în geantă, ca un aperitiv pe lângă dejun, la gustare de două ori pe zi sau legume proaspete sau legume preparate."
Potrivit nutriţioniştilor, legumele sunt extrem de importante în perioada de creştere a copiilor.
"Legumele sunt vitamine, mineralele uşor asimilabile şi plus fibrele alimentare. Acestea ar fi mâncare pentru microflora nostră intestinală. 70%, 80 % din imunitate se formează la noi în intestin, de aceea este foarte important pentru persoanele acestea adolescente să consume legumele."
Sergiu Munteanu mai spune că produsele de patiserie sunt cele mai periculoase pentru adolescenţi.
"După statistică, este demonstrat că 70% din patiseria de stradă, adică covrigăriile, toate prăjiturile conţin trans grăsimi, nişte grăsimi nesănătoase, periculoase, care duc la obezitatea copiilor şi la apariţia bolilor cardiovasculare în viitor."
Potrivit Ministerului Sănătăţii, în 22 de şcoli din 10 raioane urmează să fie implimentat un proiect pilot, numit „Viață Sănătoasă”, care are drept scop educarea alimentară a copiilor începând cu vârsta de 11 ani.
"Chiar eu am început să le cumpăr des ceva prăjituri, pentru ca să le poată mânca la pauză, şi iată cel mai des ei stăteau pe biscuiţi pe prăjituri şi tot felul de mâncare nesănătoasă."
Acum, femeia se străduie să includă mai multe fructe şi legumele în alimentaţia zilnică a copiilor.
"Desigur că tartinele se regăsesc acolo, dar conţin şi roşii, şi castraveţi ca să fie cumva mai sănătos, pentru că eu înţeleg că acum e primăvară şi cel mai des nu ne ajung vitamine în organism şi de aia şi răcim acum."
Potrivit specialiştilor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, părinţii trebuie să-şi educe copiii de mici ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă.
"Îndeosebi să-i înveţe pe copii să consume cinci porţii de fructe şi legume, trei de legume şi două de fructe zilnic. Să le pună în geantă, ca un aperitiv pe lângă dejun, la gustare de două ori pe zi sau legume proaspete sau legume preparate."
Potrivit nutriţioniştilor, legumele sunt extrem de importante în perioada de creştere a copiilor.
"Legumele sunt vitamine, mineralele uşor asimilabile şi plus fibrele alimentare. Acestea ar fi mâncare pentru microflora nostră intestinală. 70%, 80 % din imunitate se formează la noi în intestin, de aceea este foarte important pentru persoanele acestea adolescente să consume legumele."
Sergiu Munteanu mai spune că produsele de patiserie sunt cele mai periculoase pentru adolescenţi.
"După statistică, este demonstrat că 70% din patiseria de stradă, adică covrigăriile, toate prăjiturile conţin trans grăsimi, nişte grăsimi nesănătoase, periculoase, care duc la obezitatea copiilor şi la apariţia bolilor cardiovasculare în viitor."
Potrivit Ministerului Sănătăţii, în 22 de şcoli din 10 raioane urmează să fie implimentat un proiect pilot, numit „Viață Sănătoasă”, care are drept scop educarea alimentară a copiilor începând cu vârsta de 11 ani.
