Șapte invenții comune despre care nu știai că au fost descoperite accidental

Sunt multe invenții pe care azi le folosim la scară globală și care au apărut dintr-o greșeală sau cum spunea  scriitorul american Dale Breckenridge Carnegie, "să faci o limonadă atunci când viața are de oferit lămâi", scrie playtech.ro.  

De exemplu în bucătăriei se amintește mereu că celebra tarta franțuzească tartin este produsul unei greșeli sau a unui accident petrecut la Hotel Tatin din Lamotte-Beuvron, în Franta anului 1898. Hotelul era condus de două surori, Stéphanie și Caroline Tatin. Se spune că Stéphanie Tatin, care se ocupa de bucătăria hotelului, era într-o zi foarte obosită și pe seară când avea și multe lucruri de făcut în același timp, i s-a cerut să facă o plăcintă tradițională cu mere. Stéphanie a uitat pe foc merele și untul care s-au caramelizat în zahăr în loc să fie doar puțin călite. Încercând să recupereze umplutura, Stephanie ar fi pus deasupra merelor, direct în cratiță  aluatul, apoi ar fi pus recipientul la cuptor. După ce a răsturnat tarta cu josul în sus a fost surprinsă să constate că arată bine și că este apreciată de clienții hotelului.

Acum că v-am deschis apetitul cu un accident culinar mă gândeam să trecem la lucruri mai serioase. Cipsurile, amprenta ADN în criminalistică, fulgii de porumb, artificiile, celofanul, LSD-ul, sticla securizată, pacemaker (stimulatorul cardiac), super glue, cauciucul vulcanizat  sunt doar câteva din lucrurile pe care le cunoaștem azi și care au apărut din greșeală. Nu sunt singurele.

O poveste interesantă este legată de descoperirea fosforului. Pe la finele secolului XVII, un om de ştiinţă din Germania, Hennig Brand, a făcut un experiemnt ciudat: a păstrat 50 de găleţi de urină în pivniţă, în speranţa că va găsi o metodă prin care să facă aur. De ce aur? Era una dintre nebuniile perioadei medievale prin care se dorea obținerea aurului din orice fel de metal. Cei care făceau aceste experimente chimice era alchimiștii, un fel de precursori ai chimiștilor de azi. De multe ori făceau combinații bizare, multe nerepetabile.  De fapt, ceea ce căuta el era „piatra filosofală” despre care se spune că ar avea puterea de a transforma metalele obişnuite în unele preţioase.

Într-o zi, acest alchimist a încălzit reziduurile rezultate din fierberea urinei până când retorta (un obiect de sticlă folosit în laboratorul de chimie pentru distilarea substanţelor) a devenit roşie. Un lichid a curs din ea şi s-a aprins. Alchimistul a reuşit să pună o parte din acest lichid rezultat într-un borcan acoperit și a observat că substanţa continua să „lumineze” verde-pal. El obținuse ceea ce avea să se numească fosfor (gr. phosphorus ce înseamnă ”purtător de lumină”).

Dacă fosforul are legătura cu urina, atunci zaharina are legătură cu igiena! Cum așa?! Prin 1879, când deja putem vorbi de chimiști, Constantin Fahlberg care încerca să obțină noi utilităţi pentru smoala de cărbune, a uitat să se spele pe mâni după ce s-a întors de la birou. El a observat că rulourile pe care le mânca erau foarte dulci. Şi-a întrebat soţia dacă a adăugat un nou ingredient în mâncare, iar atunci când ea a negat, Fahlberg a realizat că gustul se datorează mâinilor sale murdare. A doua zi s-a întors în laboratorul  şi a început să îşi guste ”munca”, până a descoperit zaharina.

Dacă tot am început cu bucătăria, atunci se cade să amintim cum a apărut teflonul – tigaia aia de care nu se lipește nimic, spre bucuria bucătarilor și a celor care spală vasele! Chimistul Roy Plunkett lucra la obținerea unui agent de refrigerare. El credea că dacă va reuşi să determine un compus numit TFE să reacţioneze cu acidul clorhidric, va putea obţine refrigerantul dorit. Pentru a începe experimentul, Plunkett a luat o cantitate mare de gaz TFE,circa 45 kg, l-a răcit, şi mai apoi l-a presat în canistre cilindrice, pentru a putea fi astfel depozitat până când va fi gata pentru utilizare. Când a venit momentul să deschidă recipientul în care se găsea TFE, Plunkett nu a mai găsit nimic, deşi după greutate, ele păreau să fie pline. Gazul dispăruse. A scuturat canistra, şi din recipient au căzut mai mulţi fulgi albi. Ca o rășină care avea patru proprietăţi esenţiale: era foarte alunecoasă, necorozivă, stabilă chimic şi aveau un punct de topire extrem de ridicat. Fulgii au fost mai apoi predaţi altor cercetători de la Institutul DuPont care au creat teflonul în forma în care îl ştim astăzi.

Vă plac filmele cu polițiști? Se întâmplă uneori să fie multe împușcături și, spre deliciul nostru, eroul principal, deși ciuruit reușește să supraviețuiască. Explicația miraculoasă și credibilă din film este că eroul avea celebra vestă de kevlar. Povestea acestui material începe în 1964, când Stephanie Kwolek încerca să creeze niște fibre uşoare, dar rezistente din care să se poată confecţiona pneuri. Pentru a nu intra în detalii tehnice o să spunem doar că Kwolek a greșit solventul cu care ar fi trebuit să amestece un polimer, iar rezultatul a fost un amestec neaşteptat care s-a separat în două straturi cu două caracteristici diferite: un strat era curat şi galben, iar celălalt era tulbure, strălucitor şi subţire. Când Kwolek a creat fibre din acest material a constat că ele erau foarte rezistente, dar şi uşoare comparativ cu restul de până atunci. Zece ani mai târziu, descoperirea poartă numele de Kevlar, un material de cinci ori mai rezistent ca oţelul, folosit pentru vestele antiglonţ.

Aproape oricine știe astăzi ce este, la ce anume servește și cum se folosește un cuptor cu microunde. Mai puțin cunoscut este faptul că aparate acestea  există la îndemâna oamenilor de peste 60 de ani. Energia microundelor este un fenomen natural care se manifestă atunci când curentul electric circulă printr-un conductor. Practic, microundele reprezintă o formă de radiație electromagnetică asemănătoare cu lumina solară sau cu undele radio. Povestea microundelor începe la finalul celui de-al doilea război mondial când inginerul dr. Percy Spencer desfășura un proiect legat de tehnologia radar. El testa un tub electronic de înaltă frecvență când a constatat  un fenomen bizar: batonul de ciocolată din buzunarul său s-a topit în timpul unui astfel de experiment. Când a realizat că este posibil ca microundele să fie vinovate pentru fenomen, Spencer a repetat experimentul cu porumb de floricele şi ulterior cu un ou care i-a explodat în mâini. Astfel a inventat dr. Spencer ceva ce avea să revoluționeze gătitul.

Cu mai bine de 1000 de ani de momentul prezent în China, călugării taoişti încearcă să sintetizeze „elixirul vieţii” din azotat de potasiu, sulf, realgar şi miere uscată. În mod ironic, ei reuşesc să producă ceea ce ar putea fi exact inversul unui elixir al vieţii, şi anume praful de puşcă. La momentul acela el era folosit mai mult pentru spectacolele de artificii în ritualurile religioase, pentru a alunga spiritele rele. Se pare că inventarea lui s-a făcut tot în bucătărie: se zice că un maestru în arta gastronomiei ar fi amestecat cărbune, pucioasă și salpetru (nitrat de potasiu) – ingrediente comune în bucătăria acelor vremuri, pe care le-a introdus într-un tub de bambus. Atunci când mixtura a intrat în contact cu focul, totul  a explodat, spre spaima omului care dorea să creeze un fel de mâncare nou. Folosirea în industria militară a schimbat cu totul arta războiului.

Adesea la capitolul invenții accidentale nu lipsește penicilina. Este antibioticul care a salvat milioane de vieți și a apărut în 1928 în timp ce inventatorul său se afla în vacanţă. Bacteriologul scoţian Alexander Fleming a uitat să îşi cureţe instalaţia de lucru înainte de a pleca în vacanţă. Când s-a întors a observat o ciupercă ciudată pe câteva dintre culturile sale de bacterii. Mai mult, Fleming a observat că bacteriile pe care se afla acea ciupercă nu se mai dezvoltau. În afara acestui medicament de importanță mondială aș mai aduce unul în atenție care a fost descoperit tot accidental: Viagra. Pastila albastră a fost descoperită din greşeală când oamenii de ştiinţă testau sildenafilul (substanţa activă din Viagra) pentru că are capacitatea de a scădea tensiune arterială, ceea ce îl făcea ideal pentru creare unui medicament împotriva problemelor cardiovasculare. După experiment mulți subiecți au raportat și celălalt efect pentru care azi este comercializată Viagra.

loading...
Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu