S-a jertfit pentru credinţă! Povestea impresionantă a unei femei care a pus umărul la ridicarea unei mănăstiri

Embed:

Locuitorii din Glinjeni au așteptat aproape un secol ca mănăstirea din satul lor lor să-și deschidă ușile pentru credincioşi. Vremurile de restriște pentru credință, dar și sărăcia au făcut ca acest proces să dureze atât de mult. Până la urmă, o femeie din localitate a jertfit tot ce a câştigat muncind peste hotare şi, cu spijinul enoriaşilor, a reușit să ducă la capăt construcţia. Mai mult, ea a decis să se lase de cele lumeşti şi să se călugărească. 

La intrarea în satul Glinjeni se înalță mănăstirea Sfânta Treime. Construcţia sfântului lăcaş a început încă în 1920.

"Era dezastru acolo. Lumea nu a fost încrezută că va ieşi ceva până la urmă", a spus femeia.

Stareța Anastasia ne arată în fotografii în ce stare a găsit mănăstirea la începutul anilor 2000.

"În mănăstire nu se făcea focul, era frig, nu era apă", a povestit stareţa.

Pe atunci era o femeie obişnuită din sat. Avea doi copii. Până a începe să redea viață mănăstirii, a muncit aproape patru ani în Italia. Anume drumul străinătății a trezit în ea ceea ce mocnea dintotdeauna – credința în Cel de Sus.

"Eu când am luat pentru prima dată Sf. Scriptură și m-am uitat și am citit pe prima foaie, eu am simțit asta e ceea ce am căutat de o viață", a precizat femeia.

După doi ani de muncă în Italia a revenit în țară şi a decis că anume ea este cea care trebuie să ducă până la capăt construcţia.

"Atunci am luat decizia încă odată să mă întorc în Italia și banii care am să-i pot aduna să fie ca un prim ajutor", a adăugat aceasta.

În 2011, la un an de la deschiderea mănăstirii, maica Anastasia, care pe atunci purta numele ei de mireană Silvia Marcoci, s-a lepădat de cele lumești, de familie, de copii, de casă, de masă și s-a călugărit.

"Un gest, nu știu… mai puțini și-ar lua inima în dinți ca să facă așa ceva", a spus un preot.

"Eu am înțeles pentru ce trăiesc. E foarte greu să trăiești dacă nu-l cunoști pe Dumnezeu", a conchis femeia.

Deși la mănăstire sunt oficiate deja slujbe, lucrările nu s-au încheiat încă. A rămas să fie zugrăviți pereții, să fie ridicate chiliile pentru măicuțe şi o biserică de iarnă.

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu