Problema Scutului antirachetă de la Deveselu, care i-a iritat pe ruşi, pe agenda lui Putin și a lui Trump

Embed:

Problema Scutului antirachetă de la Deveselu, care i-a iritat pe ruşi încă din momentul în care s-a anunţat că va fi construit, ar putea fi discutată de preşedinţii Trump şi Putin la summitul de la Helsinki, a declarat consilierul preşedintelui rus, Iuri Uşakov, citează rfi.ro. Totuşi, scutul de la Deveselu va rămâne de neclintit din motive economice sau strategice, în pofida nemulţumirilor exprimate de Moscova, comentează Adevărul în ediția on line de luni.

Oficialul de la Kremlin spune că "liderii vor discuta şi despre Acordul de lichidare a rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune, inclusiv în contextul amplasării de către Statele Unite la baza antirachetă din România a lansatoarelor, capabile nu doar să intercepteze, dar şi să lanseze rachete Tomahawk".

În opinia lui Uşakov, "stabilitatea strategică ar putea fi o temă centrală" a întâlnirii între cei doi lideri. "Măsurile noastre de întărire a potenţialului naţional de apărare sunt o reacţie la sistemul global de apărare anti-rachetă al SUA, care reduce valoarea forţelor nucleare ale Rusiei", a spus consilierul lui Putin.

Prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat în 1987 de Washington şi Moscova, raza de acţiune permisă pentru rachetele de croazieră şi cele lansate de la sol este sub 500 de kilometri sau peste 5.500. De-a lungul timpului, Washington-ul a acuzat violarea tratatului INF de către ruşi, dar fără niciun rezultat. Kremlinul a replicat, acuzând Statele Unite că ar încălca tratatul prin instalarea scutului antiracheta de la Deveselu. Sistemul american Aegis Ashore instalat aici utilizează echipamente pentru lansări verticale deci ar fi interzis prin Tratatul INF.

Analiştii militari consultaţi de Adevărul consideră că, cel mai probabil, în discuţiile celor doi se va face referire la acest subiect, dar fără un rezultat palpabil. Analistul militar Aurel Cazacu spune astfel că probabil vor discuta pe această temă şi nu se va ajunge la o concluzie viabilă.

"Acest lucru le vine ca o manuşă celor doi. Pentru că situaţia va rămâne tensionată pe această temă, Putin şi Trump vor avea argumente pentru a cere creşterea cheltuielilor militare. Situaţie ideală pentru Trump, care a solicitat la summitul NATO un buget de 4 la sută pentru apărare", a menţionat analistul intervievat de Adevărul.

Acesta mai consideră că, din contră, partea americană dă semne evidente că vrea să îşi întărească poziţiile în România. "Un argument în plus că nu se va întâmpla nimic cu Baza de la Deveselu este şi faptul că, în urmă cu numai câteva zile, la summitul NATO, s-a discutat despre recalibrarea în sus a prezenţei aliate în România", a subliniat specialistul.

Și Costin Georgescu, fost director al SRI spune că nu crede "într-o regândire a strategiei vizavi de Baza de la Deveselu".

"Sigur, Putin va pune în discuţie chestiunea şi probabil va face şi public acest lucru pentru a le arăta ruşilor cum le pune el probleme americanilor. Le satisface orgoliul celor care vor să se simtă parte dintr-o naţiune mare, care se poate lua la harţă cu americanii. În acelaşi timp mai cred, însă, că Donald Trump nu va face pasul înapoi pentru că ar fi o dovadă prea mare de slăbiciune în faţa Moscovei. În plus, Baza de la Deveselu are o importanţă strategică în zonă şi i-a costat pe americani 800 de milioane de dolari. Nimeni nu îşi permite să arunce aceşti bani", susţine fostul director al SRI pentru Adevărul.

Recent, președintele Klaus Iohannis a afirmat după o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că programul de la Deveselu merge înainte. Aceasta după ce presa a speculat că proiectul a fost lăsat fără bani în urma eliminării de către Senatul american a planului de accelerare a instalării de noi capabilităţi antirachetă din bugetul Pentagonului. 

"Sunt două lucruri diferite, apărarea balistică a NATO se dezvoltă așa cum a fost planificată și continuăm să dezvoltăm apărarea balistică așa cum s-a planificat. În SUA se discută despre capacități adiționale. Vom construi o facilitate similară în Polonia, care va deveni funcțională în 2019. Ne ținem de plan", a declarat Stoltenberg.

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu