Paradă militară și discursuri sforăitoare: Ce sărbătorim de fapt pe 1 Decembrie

Paradă militară, discursuri sforăitoare ale politicienilor și fasole cu ciolan afumat. Cam asta este imaginea actuală a zilei de 1 Decembrie. Însă aceasta are o semnificație mult mai adâncă, fiind vorba de constituirea României Mari.

În data de 1 Decembrie 1918, Adunarea Națională a Românilor, convocată la Alba Iulia, decreta unirea Transilvaniei cu România. Pe lângă Transilvania în sine, sunt alipite regatului român și Banatul, Crișana și Maramureș. În acel moment, Vasile Goldiș a citit proclamația, care decreta: 

„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”.

Astfel, granița României era în Vest pe Tisa, incluzând o bucată importantă din Ungaria de azi și din Serbia de azi (Banatul sârbesc). 

Pierderea masivă de teritorii a determinat Ungaria să declare război României și Cehoslovaciei în 1919, acesta terminându-se după ce armata Română a cucerit Budapesta în data de 4 august 1919. La acel moment, celebrul sergent Iordan a atârnat opinca pe Parlamentul maghiar. 

Mai multe detalii aici

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu