O bacterie seculară, prelevată de la un soldat, oferă informaţii despre epidemiile de HOLERĂ

Oamenii de ştiinţă au descifrat genomul unei tulpini de holeră prelevate în urmă cu un secol, în timpul Primului Război Mondial, de la un soldat britanic, descoperind indicii referitoare la modalitatea prin care anumite tulpini provoacă epidemiile din prezent, potrivit agerpres.ro.

Bacteria, despre care se crede că ar fi cea mai veche mostră disponibilă public a vibronului holeric, a fost prelevată în 1916 de la un soldat aflat în convalescenţă în Egipt, au precizat cercetătorii. Analiza codului genetic al bacteriei a scos în evidenţă faptul că aceasta provenea dintr-o tulpină non-patogenă şi că soldatul se recupera, probabil, după o altă infecţie.

Tulpina era, cu toate acestea, relativ înrudită cu cele ale bacteriilor holerice prezente în focarele de holeră din ziua de astăzi şi cele care au provocat epidemii în trecut.

"Chiar dacă acest eşantion (de bacterie) izolat nu a stat la baza unei epidemii este important să le studiem atât pe cele care produc boli, cât şi pe cele care nu produc", a spus Nick Thomson, unul dintre coordonatorii studiului realizat de Wellcome Sanger Institute din Cambridge, Marea Britanie.

"Studierea tulpinilor din diferite perioade poate oferi o înţelegere mai aprofundată a evoluţiei acestei specii de bacterii şi legătura cu istoricul bolile care îi afectează pe oameni".

Holera este o boală diareică gravă cauzată de consumul de alimente sau apă contaminate cu bacteria holerică patogenă. Se poate răspândi rapid în regiuni fără salubrizare corespunzătoare şi a cauzat mai multe epidemii globale istorice sau pandemii.

Potrivit experţilor, una dintre aceste epidemii, cunoscută sub denumirea de ''a şasea pandemie'' a coincis cu Primul Război Mondial.

Focare de holeră există în prezent în mai multe ţări, printre care Mozambic şi Yemen. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), această boala este o ''ameninţare globală'', experţii estimând că numărul cazurilor este cuprins între 1,3 şi 4 milioane, iar numărul deceselor cauzate de holeră, între 21.000 şi 143.000, pe plan global în fiecare an.

Matthew Dorman, de asemenea coordonator al cercetării, a precizat că analiza a scos la iveală şi faptul că tulpina din 1916 avea numite defecte printre care lipsa flagelilor - structuri înguste cu rol în mobilitate.

"Am descoperit o mutaţie genetică esenţială pentru dezvoltarea flagelilor, iar aceasta ar putea fi explicaţia", a spus Dorman.

Cercetarea a fost publicată miercuri în revista Proceedings of the Royal Society B.
Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu