Nu toate statele UE au fost de acord cu atacul din Siria: Toată lumea a avut aceeaşi citire a faptelor, dar nu toată lumea a răspuns în acelaşi mod

Loviturile aeriene lansate în Siria de către SUA, Franţa, şi Marea Britanie sunt departe de a întruni unanimitatea în cadrul Uniunii Europene şi şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves le Drian va încerca să strângă rândurile în această privinţă în cursul unei reuniuni cu omologii săi, luni, la Luxemburg, scrie digi24.ro.

Desigur, cancelarul german Angela Merkel a apreciat loviturile drept "necesare" şi "potrivite". Dar cuvântul de ordine în celelalte capitale ale Uniunii Europene este de a avertiza împotriva oricărei escaladări militare.

Toate statele membre sunt de acord asupra faptului că utilizarea armelor chimice - de care este acuzat regimul sirian - pe 7 aprilie împotriva fiefului rebelilor din oraşul Douma, lângă Damasc, este inacceptabilă şi nu trebuie să rămână nepedepsită.

Declaraţia difuzată sâmbătă în numele celor 28 de către şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, subliniază necesitatea ca cei care se fac vinovaţi de aceste crime de război să răspundă pentru faptele lor. Dar această declaraţie nu justifică loviturile. "Aceasta nu este o surpriză", a explicat o sursă europeană.

Cele 28 de state membre UE au păreri împărţite. La un capăt se află Franţa şi Marea Britanie, la celălalt ţări care au o atitudine neutră. Între cele două tabere sunt membrii NATO, dintre care mulţi au opinii diferite cu privire la loviturile lansate în Siria, după cum reiese din reacţia Italiei, care a dat asigurări că această "acţiune restrânsă (...) nu va fi începutul unei escaladări".

"Declaraţia celor 28 este maximum care putea fi spus", a subliniat sursa citată. Sprijinul NATO a fost el însuşi mai explicit.

Multe guverne europene sunt preocupate deoarece se tem de reacţia preşedintelui rus Vladimir Putin, care îl sprijină pe omologul său sirian Bashar al-Assad.

În ajunul lansării loviturilor, preşedintele rus a avertizat împotriva oricărui act "nechibzuit şi periculos în Siria" care ar putea avea "consecinţe neprevăzute", în cursul unei convorbiri cu şefului statului francez Emmanuel Macron.

"Trebuie ca Uniunea Europeană să rămână unită. Trebuie să se evite ca fiecare ţară să urmeze o politică autonomă faţă de Moscova. Acest lucru este important pentru ca UE să existe", a declarat un oficial european sub rezerva anonimatului.

Moscova profită de pe urma divizărilor din cadrul Uniunii Europene. Reacţiile după otrăvirea în Anglia a fostului agent dublu rus Serghei Skripal - pentru care Marea Britanie a acuzat Rusia - au demonstrat acest lucru.

"Toţi au făcut aceeaşi constatare. Toată lumea a avut aceeaşi citire a faptelor, dar nu toată lumea a răspuns în acelaşi mod", a subliniat o sursă diplomatică europeană.

În total, 19 state membre ale UE au expulzat diplomaţi ruşi de pe teritoriul lor, cinci şi-au rechemat pur şi simplu ambasadorul pentru consultări, iar trei nu au reacţionat. Şi va fi nevoie de şi mai multă determinare pentru a-i convinge pe cei 28 să incrimineze Moscova, notează AFP.

La reuniunea lunară din Luxemburg, miniştrii de externe din UE vor încerca să se pună de acord asupra politicii care trebuie urmată cu Moscova în încercarea de a găsi o soluţie la războiul care distruge Siria.

"Nu se poate continua aşa. Trebuie să intensificăm presiunea asupra Rusiei pentru a o determina să-şi schimbe atitudinea. Aceasta este o condiţie sine qua non pentru soluţionarea conflictului sirian", a apreciat şeful diplomaţiei germane Heiko Maas.

"Acum trebuie să sperăm că Rusia înţelege că după riposta militară (...), trebuie să ne unim eforturile pentru a promova un proces politic în Siria, care să permită o ieşire din criză. Franţa este disponibilă pentru realizarea acestui lucru", a declarat duminică şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian.

Într-un interviu televizat, duminică seară, Emmanuel Macron a spus că doreşte să-i "convingă" pe ruşi şi pe turci să vină la masa negocierilor, insistând asupra faptului că doreşte să "discute cu toată lumea".

Parisul doreşte ca Moscova să fie de acord cu reînfiinţarea unui mecanism de anchetă comun privind armele chimice de către ONU şi Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), care a dispărut la sfârşitul anului 2017. Mandatul acestui mecanism nu a mai fost reînnoit din cauza mai multor veto-uri ale Rusiei.

În 2014, OIAC a afirmat că Siria s-a debarasat de toate armele sale chimice, conform unui acord internaţional, dar în 2017, o misiune de anchetă comună cu ONU a ajuns însă la concluzia că Damascul a utilizat gaz sarin, un puternic agent neurotoxic, la Khan Shaykhun (nord-vest) într-un atac în care şi-au pierdut viaţa 80 de persoane.

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu