Meşterii de la Expoziţia de Ii, organizată în Capitală, arată şi explică procesul de confecţionare a hainelor

Embed:

Expoziția de ii, organizată în Capitală, i-a adunat laolaltă pe cei mai iscusiți meșteri populari. Aceştia au adus cu ei simboluri ale portului popular din întreg spaţiul românesc. Cămășile naționale au fost cusute cu migală, iar unele sunt vechi de veacuri şi sunt nepreţuite.

Printre cele mai vechi lucrări expuse s-a numărat o cămașă tradițională din colecția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei. Aceasta a fost cusută la sfârșitul secolului al 19-lea.

"Conține motive care au o semnificație aparte. Prezintă cosmosul, pâmântul, omul, pasărea și spirala vieții. Ornamentul principal este elementul romboedal", a explicat reprezentantul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Maria Ciocanu.

Piese prețioase, confecţionate cu zeci de ani în urmă, au fost aduse din toată țara.

"Ornamentele sunt tradiționale. Iată avem aici Pomul Vieții, altița cu aceste rombulețe, cruci care simbolizează soarele, forța. În complet merge năframa și catrința", a prezentat directorul muzeului de Istorie și Etnografie din Ungheni, Vasile Iucal.

"Avem în colecția noastră ii, chiar din satul Palanca, din 1928, 1926 lucrate de copii. În spatele meu avem o cămașă brodată", a spus directorul muzeului "Casa Părintească" din satul Palanca, raionul Călărași, Tatiana Popa.

La expoziție au participat și meşteri populari din România. Ei au prezentat lucrări de o valoare inestimabilă.

"Este un costum reconstituit de noi. Dacă avem cămașa mai puțin ornamentată ea se echilibrează bine cu această catrință bogată pe care regăsim motive astrale", a precizat o femeie.

Printre cei mai experimentaţi meșteri populari este Catița Pană. La cei 73 de ani ai săi, femeia a reuşit să adune o colecţie impresionantă de ii cusute manual.

"De la 13 ani am început să brodăm, să îndrugăm, să împletim. Astea le făceam, când ne măritam ne îmbrăcam cu ele sub rochia de mireasă. Astea sunt cruciuliță făcute dar am și o pânză făcută umplutură", a povestit tânăra doamnă.

O ie putea fi cumpărată la expoziţie cu cel puţin 500 de lei. Cea mai scumpă era vândută cu şase mii de lei şi a fost confecţionată timp de trei luni.

"Sunt sute de mii de înțepături cu acul. Este o ie domnească aș spune. Este cromatic frumoasă, aranjată. Pânza o aduc din România, pânză naturală și sută la sută bumbac, ață de calitate bună care nu iese la spălat", a conchis meşterul popular Maria Cristea.

Ziua Iei a ajuns în acest an la cea de-a patra ediție.

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu