Marian Lupu: Ce s-a întamplat de fapt la Summitul Parteneriatului Estic. Ce are Republica Moldova de câştigat

După încheierea Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, la Chişinău au început dezinformările şi interpretările eronate a faptelor de către analiştii media şi presă. De asemenea, rezultatele obţinute în cadrul Summitului au fost mai puțin observate de către mediul analitic și publicul larg. Marian Lupu, deputat PD a venit în cadrul emisiunii Fabrika pentru a da claritate anumitor lucruri, dar şi Declarației comune a Summitului Parteneriatului Estic.
  
"Probabil că mulţi dintre spectatori aşteaptă ca într-o declaraţie să fie scris totul foarte simplu, într-un sens accesibil, or, limbajul diplomatic, statutul de documente de un asemenea calibru se ghidează după alte reguli. S-ar părea ca mult din ceea ce aţi auzit citindu-se să însemne puţin, dar în realitate totul înseamnă enorm de mult. 8 ani în urmă când a fost iniţiat Parteneriatul Estic, şase ţări în cadrul acestui concept, de la Azerbaijan, Armenia, Georgia până la Moldova, Ucraina şi Belarus. În documentele de consitituire era scris că toate ţările sunt la pachet, dar vor fi păstrate abordările individuale în dependenţă de viziunea strategică şi reformele implemetate în fiecare ţară respectivă. Dea lungul anilor, am muncit an de an în cadrul parlamentului. Este pentru prima oară în 8 ani de zile, când la un asemenea Summit accentul este pus pe diferenţiere, că suntem diferiţi de celelate ţări. Ţările nu vor fi privite ca un tot întreg. Diferenţierea înseamnă că Uniunea Europeană deja şi-a cristalizat ideea că aceste ţări sunt diferite şi că paradigma pentru viitor a Parteneriatului Estec trebuie să fie o regândire strategică a unei restructurări, a unei noi viziuni pentru trei ţări" a declarat Marian Lupu, deputat PDM.
 
Deputatul PDM a vorbit şi despre integrarea politico-economico-socială a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Totodată, Marian Lupu nu a ezitat să amintească şi despre semnarea celor patru decizii protocolare care a însemnat un mare succes pentru cele două maluri ale Nistrului. 
 

 "În condiţiie societăţii noastre foarte mulţi parazitează pe o cunoaştere mai mică, mai puţină în ceea ce ar însemna relaţiile Republicii Moldova cu UE. Integrarea politico-economico-socială, şi vreau să încep cu integrarea socială, dincolo de armonizarea legislaţiei care este o parte componentă a implementării Acordului de Asociere, asta ar mai însemna că integrarea este un imbold pentru statele europene ca să semneze cu Republica Moldova acordurile de protecţie socială şi asigurare cu pensii. Sunt multe ţări care sunt cointeresate în semnarea acestui Acord cum ar fi Italia, unde avem foarte mulţi moldoveni. Integrarea economică presupune investiţii în Republica Moldova, înteprinderi cu capital european, locuri de muncă, exporturi, stabilierea relaţiilor economice cu ţările partenere din Uniunea Europeană. Integrarea politică. Noi trebuie să înţelegem un lucru, avem Acordul de Asociere, Acordul de Asociere nu este acord de accedere la Uniunea Europeană. Nimeni nu impune nimic, nu ne impune să ne lipsim de suveranitate sau de statalitate, atrageţi atenţie la punctele 2,3 şi 4 în care scrie despre statalitate. Integrarea politică ar fi: consultări politice, o comunicare şi un dialog fiindcă avem probleme de securitate regională, spre exemplu problema transnistreană, o problemă foarte importantă şi dureroasă pentru noi, unde UE ne ajută, este un aliat de o importanţă strategică. Nu pot să trec cu vederea când zilele trecute au fost semnate patru decizii protocolare, pot să spun că eu nu am văzut decizii mai importante decât acestea, accesul la pământuri, restabilirea telefoniei mobile, şcolile cu predare în grafie latină. Este greu de subestimat aceste realizări care au putut fi obţinite inclusiv cu sprijinul venit din partea partenerilor UE", a mai adăugat Marian Lupu. 

Publika.md reaminteşte că: Republica Moldova și Uniunea Europeană au semnat la data de 23 noiembrie, la Bruxelles, pachetul de documente privind acordarea asistenței macrofinanciare de 100 milioane de euro. 40 de milioane de euro urmează să fie oferite sub formă de grant, iar 60 de milioane de euro – sub formă de împrumut. Debursările se vor face în anul 2018, în trei tranșe egale.
 
loading...
Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu