Legi care au scris istoria în Parlament, în 2013. Ce proiecte au votat şi ce neînţelegeri au avut deputaţii anul trecut

Embed:

În anul 2013, parlamentarii au abordat mai multe reforme precum cea în Justiţie sau Procuratură, au adoptat venituri mai mari pentru angajaţii din sistemul public şi de drept, dar au limitat din drepturile personale. Demnitarii liberal-democraţi, de exemplu, au demonstrat că nu totdeauna proverbul "Ce-i scris cu peniţa, nu tai cu bărdiţa" este funcţional în Parlament, aşa că au anulat mai multe proiecte de lege pe care le-au adoptat în comun cu colegii din Coaliţia Pro-Europeană. În aprilie, democraţii şi liberal-democraţii, susţinuţi de neafiliaţii lui Igor Dodon şi Mihai Godea, au schimbat sistemul de vot. Legea a fost susţinută de 63 de deputaţi şi stipula că începând cu alegerile din 2014, parlamentarii vor fi aleşi atât pe liste de partid, cât şi prin vot direct.

"Oamenii vor şti exact pe cine votează şi va fi o apropiere între cel care alege şi deputat", a declarat deputatul PDM Andrian candu.

"Este o normă conform legislaţiei europene. Nu lezează prin nimic drepturile cetăţenilor de a participa la alegeri, este o normă care nu iese din limitele legislaţiei comunitare", a precizat preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ.

"Este vorba de o lege electorală. Nu aveţi voie, într-o ţară care este monitorizată de APCE, să modificaţi Codul Electoral fără a coordona acest lucru cu APCE", a spus liderul PCRM, Vladimir Voronin.

Deputaţii comunişti au părăsit sala pentru a nu participa la vot. Nici unii experţi nu au susţinut decizia majorităţii parlamentare. "Schimbarea este una categorică, formaţiunile vor trebui să conceapă o altă strategie, iar un an de zile nu este de ajuns", a afirmatanalistul politic Vladimir Ţesliuc.

La mai puţin de o săptămână, liberal-democraţii s-au răzgândit. Ei au cerut crearea unei comisii care să evalueze impactul legii şi au recunoscut că au votat proiectul doar pentru a obţine votul democraţilor, necesar la formarea noului Guvern. "De dragul compromisului propriu-zis noi am acceptat să votăm pentru a ajunge la un rezultat pe care ni-l doream cu toţii – votarea Guvernului. Nu există element de răzbunare", a explicat Streleţ.

Comuniştii nu au ezitat să facă, însă, glume pe seama deputaţilor din PLDM. "Dă Doamne mintea moldoveanului cea de pe urmă...măcar aşa", a menţionat Voronin.

În mai 2013, liberal-democraţii, împreună cu parlamentarii comunişti şi cu grupul liberalilor reformatori, au votat abolirea Legii privind instituirea sistemului electoral mixt. Tot ei au aprobat şi majorarea pragului electoral, de la patru la şase la sută şi au anulat legea care le interzicea celor peste 270 de mii de moldoveni cu paşapoarte sovietice să voteze.

"Aceste decizii au fost necesare. Aceste măsuri fac parte inclusiv dintr-un efort de protejare a valorilor europene, de a readuce încrederea oamenilor în sistemul justiţiei", a conchis preşedintele PLDM; Vlad Filat.

Cu aceleaşi voturi, parlamentarii au decis transferarea Centrului Naţional Anticorupţie din subordinea Parlamentului în cea a Guvernului, iar directorul CNA să poată fi numit şi eliberat din funcţie de către şeful statului, la propunerea premierului. "Trebuie să recunoaştem că noi am eşuat în tenativa de reformă a instituţiei anticorupţie. Am obţinut o instituţie politic dependentă axată pe persecutarea la comandă a anumitor actori politici", a spus Streleţ.

Decizia a fost criticată, însă, de parlamentarii democraţi. "Sunt ferm convins că aceste decizii sunt dictate de intenţia, dacă nu chiar de decizia ca să se ajungă la muşamalizarea şi la închiderea tuturor dosarelor de rezonanţă", a conchis liderul PD, Marian lupu.

Coaliţia distructivă dintre PLDM şi PCRM nu i-a uitat nici pe judecătorii Curţii Constituţionale. Potrivit unui proiect de lege votat de comunişti şi liberal-democraţi, judecătorii Curţii Constituţionale urmau să fie demişi la iniţiativa a 25 de deputaţi şi cu votul a cel puţin 61 din numărul parlamentarilor aleşi. Documentul a fost, însă, criticat de experţii europeni. Ulterior, magistratii Curţii au decis că niciuna din autorităţile care i-au desemnat nu are competenţa să-i revoce din funcţii.

În timp ce membrii Comisiei de la Veneţia au recomandat Parlamentului să nu voteze legea, preşedintele Nicolae Timofti a promulgat proiectele cu privire la majorarea pragului electoral, împuternicirile suplimentare ale premierului interimar şi Centrul Naţional Anticorupţie. Mai târziu, deputaţii liberal-democraţi s-au scuzat pentru că au limitat votul studenţilor.

"Faptul că pe 3 mai s-a votat un amendament care a limitat acest drept este rezultatul unei confuzii care noi o considerăm regretabilă, fiindcă scopul votului a fost de a abroga în primul rând sistemul mixt", a mai adăugat preşedinte fracţiunea PLDM.

Democraţii şi liberalii le-au adus reproşuri foştilor colegi de alianţă. "Colegii de la PLDM au înţeles că au făcut o gafă foarte mare atunci când au votat. Acum au încerat sau încearcă din disperare să-şi rezolve gafa", a spus Candu.

"Este dovada prestaţíei ruşinoase a unor colegi. Să va căutaţi pe la Guinness Book poate sunteţi partidul care a făcut cele mai multe năzdrăvănii în acest sens", a specificat deputatul PL Valeriu Munteanu.

La începutul anului 2013, aleşii poporului au hotărât să lupte împotriva corupţiei, majorându-le salariile angajaţilor CNA. Potrivit legii, ofiţerii anticorupţie vor primi, lunar, un adaos de 5.250 de lei, iar salariile vor fi în jur de 8.500 de lei. Sporurile pentru subofiţerii CNA ajung până la 2.800 de lei. În total, aceştia primesc salarii de aproximativ şase mii de lei. A fost majorată şi retribuţia conducerii instituţiei. Astfel, salariul directorului CNA depăşeşte 11 mii de lei.

"Corupţia este un flagel care afectează foarte grav toate domeniile vieţii noastre sociale. Nu poţi avea oameni profesionişti, oameni care-şi cunosc bine meseria dacă nu-i plăteşti corespunzător", a precizat directorul CNA, Viorel Chetraru.

În schimb, pentru a-i disciplina pe angajaţii din sistemul de drept, pe 15 noiembrie, Parlamentul a adoptat, în prima lectură, un pachet de legi anticorupţie. Funcţionarii care vor deţine averi a căror valoare va fi mai mare decât veniturile vor fi amendaţi cu până la 160 de mii de lei sau vor face până la 7 ani de închisoare. În cazul demnitarilor, legea prevede amenzi de până la 200 de mii de lei sau închisoare de până la 15 ani. Amenzile pentru corupere pasivă se ridică la 120 de mii de lei.

"Este vizat tot cercul de demnitari şi funcţionari, adică începând cu miniştri, deputaţi, judecători, procurori, oricare funcţionar de orice rang, adică orice persoană publică", a spus ministrul Justiţiei, Oleg efrim.

"Acest proiect este un pas important care vine să completeze eforturile care s-au făcut până acum", a menţionat streleţ.

"Înăsprirea pedepselor pentru acei care încalcă legea, lucru care trebuie rezolvat cât se poate de urgent", a punctat preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov.

"Finalitatea acestui proiect nu este alta decât a corecta imaginea coaliţiei, a demonstra într-un fel impropriu că luptă cu corupţia", a subliniat Munteanu.

Experţii anticorupţie au declarat, atunci, că pedepsele ar trebui să fie şi mai dure. "Dacă vor fi luate averile celor care au săvârşit acte de corupţie, tocmai în scopul de a se îmbogăţi, aceasta de fapt este unica pedeapsă reală", a menţionat expertul anticorupţie Cristina Ţărnă.

Un alt proiect de lege votat prevede că judecătorii care au atins vârsta de 50 de ani şi au o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani, vor beneficia de o pensie în valoare de peste 60 la sută din salariul de bază. Iar judecătorilor le-a fost majorată leafa - până la 14 mii de lei pentru magistraţii din instanţele de drept comun, până la 17 mii de lei pentru judecătorii Curţii de Apel, şi până la 20 de mii de lei pentru membrii Curţii Supreme de Justiţie şi ai Curţii Constituţionale. În decembrie, legile elaborate de Ministerul Justiţiei pentru a combate corupţia în instituţiile de stat au fost adoptate în lectură finală. Demnitarii au renunţat însă în cazul legii cu privire la răspunderea disciplinară. Legea care prevede sancţionarea magistraţilor cu până la 30 la sută din salariu pentru abateri disciplinare şi incompetenţă profesională a fost retrasă, pe motiv că necesită o avizare din partea Comisiei de la Veneţia.

"Corupţia în sistemul judecătoresc reprezintă cea mai urâtă formă de corupţie într-un stat. Dacă noi spunem că sistemul judecătoresc trebuie să asigure echitate pentru toată lumea, pentru mediul de afaceri. În orice stat din lume, salariul judecătorului întotdeauna este mai mare decât salariile altor funcţionari de stat", a precizat şeful Delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola.

În urma multiplelor scandaluri în Parlament, demnitarii au avut mai multe tentative de a-şi disciplina colegii. "Cele mai multe incidente care trec peste limita bunului simţ şi a normalităţii au fost cu protagoniştii liberal-democraţi sau comunişti, sau în comun", a subliniat Valeriu Munteanu.

"Unicul care poate să sancţioneze un partid, inclusiv parlamentar, sunt alegătorii prin votul lor, alt regim jandarmeri, comisari seamănă mai mult a copilărie", a declarat deputatul PCRM Artur Reşetnicov.

Cetăţenii de rând cred, însă, că parlamentarii îşi fac de cap în Legislativ şi au venit cu propuneri de pedepse pentru aleşi:

"Dacă aş fi eu preşedintele Parlamentului le-aş ridica mandatul de deputat".

"Deputaţii care nu sunt la şedinţe cred că nu ar trebui să fie salarizaţi".

Proiectul de modificare a Regulamentului Parlamentului, votat în două lecturi, prevede  interdicţia de a intra în sala de plen cu megafoane sau de a bloca tribuna centrală şi accesul la microfoane. Parlamentarii vor avea la dispoziţie doar un minut pentru formularea întrebărilor, iar durata luărilor de cuvânt a fost redusă de la şapte minute la cinci. Deputaţii aflaţi în opoziţia parlamentară au criticat iniţiativa majorităţii.

"Scopul adevărat a acestei legi este de a închide Partidul Comuniştilor, de a priva de posibilitatea de a activa normal, legal şi democratic în Parlament", a adăugat Reşetnicov.

"Proiectul de modificare a Regulamentului Parlamentului aduce grave atingeri valorilor supreme ale statului", a explicat Valeriu Munteanu.

"Nu este nimic altceva decât îngrădire a libertăţilor fundamentale în primul rând a aleşilor poporului, diminuează drastic statutul deputatului", a punctat liderul PAD, Mihai godea.

În 2013, deputaţii au lăsat pentru ultimele şedinţe votarea politicii bugetar-fiscale şi a bugetului de stat. Opoziţia a boicotat prima şedinţă, pentru că majoritatea parlamentară a refuzat să le accepte amendamentele. Liberalii conduşi de Mihai Ghimpu au avut mai multe întrebări pentru autorii documentelor.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor susţin că documentele au fost coordonate cu Fondul Monetar Internaţional. "În urma discuţiilor care au fost în luna octombrie a fost examinat şi proiectul legii bugetului. Am ajuns la concluzia cu experţii FMI, reieşind din sursele disponibile de finanţare a acestui deficit, că maximum admisibil este de 2,6% la Bugetul Public Naţional pentru pentru 2014", a spus ministrul Finanţelor, Anatol Arapu.

O săptămână mai târziu, deputaţii din Coaliţia de guvernare împreună cu liberalii au adoptat Legea bugetului de stat pentru 2014. Proiectul prevede venituri de 25,6 miliarde de lei şi cheltuieli de peste 28 de miliarde de lei. În bugetele locale vor ajunge aproape 4 miliarde de lei, iar trei miliarde şi jumătate vor fi cheltuite pentru educaţie. Pentru transporturi şi întreţinerea drumurilor sunt planificate două miliarde şi jumătate de lei. În 2014, Fondul de subvenţii pentru agricultori va creşte până la o jumătate de miliard de lei. Totodată, vor creşte accizele pentru ţigări şi carburanţi.

"Se vehiculează că la noi deficitul bugetar va fi unul mare, de 2,6% din PIB. La componenta de bază din veniturile şi cheltuielile din bugetul de stat deficitul este doar de 600 de milioane de lei sau 0,6 din PIB. Să mai dea Domnul astfel de deficite bugetare", a precizat deputatul PLDM Veaceslav Ioniţă.

Cei mai mulţi bani sunt destinaţi asigurărilor sociale şi medicinei. De la 1 ianuarie 2014, doctorii vor avea un salariu tarifar de 1.000 de lei. Totodată, din fondul lunar de salarii, opt la sută vor fi transferaţi pentru asigurările medicale. Angajatul şi angajatorul vor contribui cu patru la sută fiecare, faţă de 3,5 la sută, în 2013. Iar costul poliţiei medicale va creşte cu 740 de lei şi va fi puţin peste 4.000 de lei. Legea fondului asigurărilor sociale prevede că pensiile vor fi indexate în 2014 cu şapte la sută, iar indemnizaţia unică la naşterea copilului va creşte cu 500 de lei. Alocaţiile pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilităţi vor creşte până la 250 de lei, cu 100 mai mult decât acum, iar ajutorul pentru perioada rece a anului va fi de 250 de lei.

În 2014, deputatii urmează să voteze Concepţia de reformare a Procuraturii Generale, care prevede majorarea cu 80 la sută a salariilor procurorilor, dar şi numirea procurorului general de către şeful statului, pe un termen de şapte ani, fără dreptul de a mai ocupa această funcţie.

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu