În nordul Israelului au fost descoperiți dinţi vechi de 40.000 de ani

Şase dinţi umani datând din urmă cu 40.000 de ani au fost descoperiţi de o echipă de oameni de ştiinţă din Israel, a anunţat marţi Universitatea din Tel Aviv (TAU), scrie agerpres.ro.

Condus de cercetători ai TAU şi publicat în Journal of Human Evolution, studiul a analizat dinţii găsiţi într-o peşteră din regiunea Galileea din nordul Israelului.

În urma cercetărilor dinţilor, echipa de specialişti a concluzionat că aceştia aparţin omului modern (Homo sapiens) şi omului de Neanderthal.

Dinţii au fost descoperiţi în straturi arheologice din timpul perioadei Aurignaciană, o cultură bogată şi dezvoltată apărută iniţial în Europa, în urmă cu aproximativ 43.000 de ani şi asociată cu sfârşitul perioadei neanderthaliene de pe continentul nostru.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, dinţii reprezintă prima dovadă antropologică a unei populaţii care a emigrat din Europa pe aceste teritorii, în urmă cu circa 40.000 de ani, probabil pentru a se pune la adăpost în faţa condiţiilor climatice extreme din timpul ultimei perioade glaciare.

Unul dintre dinţi prezintă o combinaţie de trăsături ale omului de Neanderthal şi Homo sapiens care, până în prezent, a fost identificată doar la populaţii europene din ultima parte a epocii de piatră, sugerând originea lor comună.

Recent, această combinaţie a fost dovedită şi genetic, ceea ce implică faptul că neanderthalienii au fost asimilaţi în Europa modernă.

Conform au notat că ''dinţii sunt mai bine conservaţi comparativ cu oasele deoarece sunt alcătuiţi din smalţ, cel mai durabil material din organism. Mai important, structura, forma şi topografia dinţilor au o componentă genetică semnificativă, ceea ce permite asocierea dinţilor cu populaţii specifice''.

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu