Frumuseţea le place tuturor

O ocazie bună să ne amintim despre această vorbă bine-cunoscută oferă comerţul exterior de la sud-vestul Comunităţii Economice Eurasiatice, care deja a dus la o consolidare masivă a leului moldovenesc faţă de euro, cu 8% de la începutul lunii mai a anului trecut pînă la mijlocul lunii iunie a anului curent.

Scăderea EUR/USD cu 15% pe an a adus la creşterea importurilor din Europa cu 3,6%. De fapt, importatorii puteau să aștepte creșterea importurilor cu 10% sau mai mult, dar așa și nu au văzut această creștere. Livrările importurilor din Uniunea Europeană au continuat să crească în pas cu tendința, cu doar 0,6% mai rapid decît exporturile.

Putem asocia creşterea lentă a cifrei de afaceri, în primul rînd, cu un dezechilibru foarte mare a importurilor, care în anul 2011 au continuat să fie de 1,98 ori mai mari decît exporturile. Importurile în Moldova în anul 2011 au fost de 666,6 milioane de dolari. După volumul pieții valutare internaționale Forex este mai puţin de o sutime dintr-un procent din volumul mediu zilnic de tranzacţionare, dar importurile totale în Republica Moldova constituie 10% din PIB-ul său.

În al doilea rînd, structura actuală de import pur şi simplu nu permite PIB-ului să crească. Acum, importurile în Republica Moldova în primul rînd, constituie combustibilul (23%), şi nu pentru re-export: economia Moldovei depinde de țevile de combustibil care sunt amplasate pe teritoriul său, în timp ce exporturile de combustibili minerali şi lubrifianţi au scăzut de 2 ori şi s-au stabilit sub 1% din totalul exporturilor. De fapt, din UE se aduce totul, inclusiv, desigur, maşini şi echipamente, produse farmaceutice. Totuşi, alături este România şi fostele „țări ale poporului democrat”, care sunt renumite pentru producere. UE pledează pentru un furnizor de bunuri intermediare pentru producerea altor bunuri intermediare şi de consum de bază, în mod clar concurînd cu CSI pe ambele părți.

În al treilea rînd, scăderea monedei euro, se reflectă în scăderea ponderii valorii din comerţul extern al UE, atît în export cu 1,3%, de la 50,4% la 49,1%, cît și în import cu 1,4%, de la 42,3% la 40,9%. În consecinţă, acest lucru explică, de asemenea, creşterea ponderii ţărilor CSI în exporturile din Moldova pînă la 41% de la 38%. Salvarea structurii tradiţionale a cifrei de afaceri comerciale în timpul scăderii cursului monedei partenerului comercial, a dus la întărirea legăturilor mai strînse cu ţările CSI, care poate fi menţinută ca o tendinţă, dacă creşte volumul schimburilor comerciale,  nu doar costurile. 

 

Deși, totalul exporturilor din Republica Moldova este de două ori mai mic decît importurile, leul moldovenesc depinde foarte mult de exporturile către UE. În ultima perioadă exporturile cresc, în timp ce creşterea importurilor a incetinit datorită scăderii monedei unice europene. În acelaşi timp, criza din Europa încetineşte creşterea comerţului în această direcţie. Din ianuarie pînă în aprilie exporturile din Moldova către UE au crescut cu 3% pe an.

În structura exporturilor către UE este foarte important echipamentul de transport, care reprezintă 19%, precum şi fructele şi tercile, care reprezintă 13%.

Rapid se dezvoltă și industria tradițională specializată. În curînd, UE va începe să vorbească și despre pielea din Moldova, față de pielea română şi bulgară. În ultima perioadă, pielea este una dintre cele mai dezvoltate materii prime de creştere a importurilor în Moldova. Acolo ea este prelucrată și pleacă din țară, inclusiv în formă de încălţăminte, ale căror exporturi către UE din ianuarie pînă în aprilie au crescut cu 22,5% pe an.

În acest context, de altfel, chiar şi industriile mai tradiţionale sunt privite puțin plictisitoare. În special, exporturile de cereale către UE, depind foarte mult de roada locală, care a scăzut de 2,5 ori, iar exporturile de uleiuri au scăzut de 1,6 ori. Se simte scăderea exporturilor de băuturi, evident și de vinuri şi de tutun.

Crește doar ceea ce prezintă interes pentru UE. Uleiuri, grăsimi şi ceară de origine animală sau vegetală au început să fie exportate în UE de 1,7 ori mai activ, iar exporturile de maşini şi echipamente au crescut cu 15% pe an. Exportul de celuloză şi maculatură s-a triplat.

În aceste condiţii, CSI are o şansă reală de a deveni din nou centrul de atracție pentru comerţul din Moldova, cel puțin pentru a fi comparabil cu cel din UE. Ponderea comerţului în țările CSI a Republicii Moldova a scăzut cu 0,5%. Structura comerţului exterior nu se schimbă, deoarece Rusia deocamdată nu încearcă să înlocuiască UE, ca un furnizor al combustibilului din Moldova.

Acest material a fost pregătit de către departamentul de analiză Alpari – un brand lider internațional, care oferă servicii de internet-trading pe tot globul. Oficiile companiei brandului Alpari lucrează în mai mult de 20 de țări și au 8 licențe de reglementare, au fost deschise mai mult de 540000 de conturi ale clienților și mai mult de 200000 de conturi ale investitorilor.

Pentru mai mult de 13 ani de activitate, brandul Alpari a cîștigat numeroase premii prestigioase. Clienților Alpari le sunt oferite diverse tipuri de conturi pentru tranzacționare pe piața Forex, analiză operațională, o gamă largă de instrumente financiare și metode de suplinire-retragere a banilor, un serviciu unic pentru investitori PAMM-cont.

Răspuns la întrebările ce țin de tranzacționare și investiții pe piața Forex, le primiți la seminarele de business și master-classuri prezentate în oficiul partenerului oficial al Alpari în Chișinău pe adresa: str. Vlaicu Pîrcălab 63 (centrul de business „Skytower”), of. 5D, telefon +373 (22) 843-999, 0-8000-8899 (apel gratuit pe teritoriul Moldovei), moldova@alpari.org.

P.

loading...
Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu