FENOMENE CATASTROFALE! Apocalipsa care amenință planeta și pe toți locuitorii ei

Astăzi, întreaga lume marchează Ziua Pământului, o mişcare ecologică născută în 1970 în Statele Unite. Este o zi în care ne omagiem planeta şi tot ce ne oferă ea.

În ultimele trei decenii, Ziua Pământului a devenit un eveniment de amploare, o mişcare dedicată mediului înconjurător.

Totodată, această zi e cea în care încercăm să ne aducem aminte cât de important este să ne protejăm casa. Ea este amenințată acum de schimbările climatice și, în general, de activitățile civilizației noastre, care au deteriorat-o, în fiecare an.

Ce ni se poate întâmpla? Este o întrebare pe care mulți experți au adresat-o. În urmă cu puțin timp, publicația Business Insider a făcut o scurtă trecere în revistă a lucrurilor pe care le-am putea păți. 

Exod

Schimbările climatice ar putea să forţeze milioane de oameni să-şi părăsească locuinţele până în anul 2050. Conform unui raport întocmit de IOM (n.r. International Organization for Migration, Organizatia internationala pentru migraţie, în limba engleză), până în anul 2050 vor exista în jur de 200 de milioane de "refugiaţi climatic", în timp ce un studiu realizat anul acesta a ajuns la concluzia că o creştere a temperaturii medii pe glob cu doar trei grade Celsius ar duce la strămutarea a peste 600 de milioane de persoane. Clima s-a încălzit deja cu un grad în ultimii o sută de ani, iar temperatura medie creşte din ce în ce mai repede, relateaza Business Insider, un motiv în plus să fim mai conștienți de ceea ce se întâmplă, de ZIUA PĂMÂNTULUI.

Inundaţii

O altă consecinţă a schimbărilor climatice, în principal a încălzirii globale, nivelul crescut al apelor ameninţă zonele de coastă din întreaga lume. Înca de la mijlocul secolului al XIX-lea, riscul ca o maree de furtună să treacă peste digul din Manhattan, New York, Statele Unite, a crescut de douazeci de ori. Un astfel de fenomen avea loc, de obicei, o dată la 100-400 de ani, dar specialiştii spun că, în prezent, apele ar putea să depăşească digul o dată la patru-cinci ani. Între 1870 si 2004, nivelul mării a crescut cu aproape douazeci de centimetri, iar cercetătorii se aşteaptă la o creştere de încă 18-59 centimetri de-a lungul secolului XXI. Acest fenomen, cauzat de dilatarea termică a apei, dar şi de topirea calotei glaciare şi a ghetarilor, ar putea duce la inundaţii catastrofale, iar oraşele de pe coastă ar putea fi distruse complet.

Foamete

Comparativ cu nivelul din anul 2000, recoltele vor începe să se clatine, în conditiile schimbărilor climatice dese. Astfel, recoltele diminuate vor duce la înfometarea a peste douazeci de milioane de copii în Asia, Africa şi America de Sud. Creşterea demografică din prezent ar trebui să fie dublată de o creştere cu cel puţin 60% a producţiei, iar în condiţiile actuale, acest lucru pare foarte puţin probabil. Până în 2050, se estimează că recoltele nu numai că nu vor creşte, dar, cel puţin în Asia, producţia de grâu va scădea cu 50% faţă de nivelul din 2000, iar cea de orez va scădea cu 17% faţă de acelaşi an.

Boli infecţioase

Creşterea temperaturilor, a precipitaţiilor şi a umidităţii la nivel global vor facilita răspândirea insectelor purtătoare de boli contagioase. Combinate cu verile din ce în ce mai lungi şi trendul ascendent pe care se află călătoriile internaţionale, aceste fenomene vor duce, până la urmă, la declanşarea unor noi pandemii. Febra dengue, sau „febra oaselor rupte”, o boală tropicală cauzată de un virus care este transmis de ţânţari, este una dintre principalele ameninţări cu care omenirea se va confrunta în următorii ani. Numărul cazurilor a crescut de peste 30 de ori în ultimii 50 de ani, numai în Malaysia având loc peste 10.000 de îmbolnăviri anual, care costă guvernul în jur de 13 milioane de dolari. Maladia a fost întâlnită în mai mult de 100 de ţări, printre care state europene ca Franţa ori Croaţia, iar specialiştii se tem de răspandirea bolii la nivel global.

Război

Progresul tehnologic va conduce, până la urmă, la o înmulţire a războaielor neconvenţionale, în principal cibernetice. Aceste situaţii avantajează statele slabe, tehnologia conferindu-le o forţă disproporţionată, fapt care duce la abordări asimetrice ale războiului. Cea mai mare ameninţare din punct de vedere militar rămâne însă, şi in secolul al XXI-lea, bomba nucleară, iar dezechilibrele de acest gen vor creşte probabilitatea declanşării unor războaie nucleare regionale, scrie realitatea.net.

loading...
Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu