Exclusiv! Inteviu cu membrul Consiliului European pentru Afaceri Externe, Andrew Wilson

Embed:

Publika TV vă prezintă un interviu exclusiv cu membrul Consiliului European pentru Afaceri Externe, Andrew Wilson.

Aţi studiat procesele de tranziţie ăn câteva state post-sovietice, în special Rusia, Ucraina şi Belarus. Aceste state au eşuat în mare parte în procesele democratice. Care sunt motivele esecului ?

Andrew Wilson: Majoritatea lor au probleme pentru că nu au făcut reforme radicale, rapide şi profunde. Ţările baltice au făcut acest lucru, chiar dacă mai au unele probleme, dar au mai multe democraţii funcţionale în economie??? Cele trei state baltice au început în aceeaşi poziţie 20 de ani în urmă, precum Ucraina, Belarus sau Rusia. Astfel, ele au arătat că se poate. În majoritatea ţărilor post-sovietice este vorba de politici, politici proaste, lipsa unei continuităţi, prioritizarea unor versiuni problematice ale reformelor economice. În fiecare ţară post-sovietcă există o clasă oligarhică care poate corupe politicile. De asemenea este vorba despre politica tehnologică, această industrie locală pentru manipularea politicilor. În Occident nu avem acest lucru. Dar nu toate aceste ţări au suferit un eşec. Este foarte interesant, cum periodic, protestele, revoluţiile încearcă să pună începutul unor reforme democratice. Aşa cum s-a întâmplat în Ucraina în 2004 sau în prezent în Rusia. Belarus este puţin îngheţată, dar poate în următorii ani lucrurile se vor schimba. Deci, toate aceste ţări pot fii nişte potenţiale viittoare democraţii.

Care sunt şansele ca statele post-sovietice să avanseze procesele democratice, pentru a se alinia valorilor occidentale?

Andrew Wilson: Adoptarea valorilor occidentale este primul pas. Nu este o consecinţă, este o pre-condiţie. Mai întâi de toate este nevoie de politici libere şi valori democratice. Sunt prea multe persoane cinice în Rusia şi Ucraina, care cred că toate politicile sunt pentru manipulare.  Dar nu este aşa. Avem problemele noastre în Occident, dar înţelegem că democraţia înseamnă pluralismul, respectarea oponenţilor noştri. Astfel, aceste valori sunt pe primul plan. Întreaga lume urmăreşte îndeaproape ce se întânplă acum în Rusia. Mulţi au crezut că sistemul lui Putin va fi pentru totdeauna şi că Rusia va rămâne îngheţată sub această semi-autoritate. Însă, dacă şi în Rusia se schimbă acest lucru… Nu sperăm să devină o ţară democratică în două zile sau în doi ani, dar cu siguranţă în Rusia vor avea loc multe schimbări în următorii doi sau patru ani, şi va deveni cel puţin o ţară semi-democratică.

Cine si ce ar trebui sa faca pentru a accelera reformele democratice in statele post-sovietice ?

Andrew Wilson: Este uşor de indentificat grupurile care sunt împotriva democraţiilor. În majoritatea statelor post-sovietice, se vorbeşte despre oligarhism, nu despre afaceri de succes, dar despre persoane care corup politicile locale în propriile interese. Din fericire, Moldova are doar câţiva oligarhi, ceea ce este un mare avantaj. Dar în Ucraina, Rusia, aceştia sunt nişte mari obstacole. Al doilea mare obstacol sunt forţele de ordine. Sistemul de securitate, KGB-ul nu au fost în mod normal reformate şi oamenii care lucrează în cadrul acestor instituţii sunt nişte obstacole mari pentru democraţie. Grupurile principale care promovează democraţia sunt noile clase mijlocii. După 20 de ani, au fost efectuate performanţe economice vaste în fosta Uniunea Sovietică. Dar, în mod clar, oamenii cer reforme economice, precum clasele mijlocii, clasele mici, oamenii de afaceri, sectorul profesional, care în mod ironic au trăit bine în era lui Putin, dar care îşi doresc ceva mai bun.

Vladimir Putin a lansat iniaţiva creării Uniunii Euroasiatice, în baza Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan. În ce măsură se va realiza această initiaţivă?

Andrew Wilson: Există foarte mici şanse. Am auzit pentru prima dată de acest proiect în octombrie. Era vorba despre un articol scrie de Putin în Izvestia. Însă de atunci nu am mai auzit nimic. Asta s-a întâmplat înainte de protestele din Rusia. Astfel, politicile din Rusia au schimbat situaţia. Acum este vorba mai mult de probleme interne din această ţară. Putin va câştiga cu siguranţă alegerile, dar trebuie să se concentreze asupra acestor probleme naţionale. Este puţin probabil ca Putin să aibă energia pentru acest proiect grandios sau ca Rusia să aibă resursele financiare necesare pentru a sprijini planul. Poate va fi posibil în 5 sau 10 ani, dacă nu vor mai fi probleme în UE. Putin a ales un moment greşit, deoarece majoritatea ţărilor post-sovietice sunt deschise spre mai multe opţiuni, unele privesc spre UE. Putin a anunţat despre proiectul la începutul unei campanii electorale, care s-a dovedit a fi foarte diferită şi focusată pe politica internă.

Uniunea Euroasiatica poate fi o alternativă a UE pentru Moldova şi Ucraina, dar şi pentru alte state care acum mai aspiră la integrarea europeană?

Andrew Wilson: Nu ştim prea multe despre proiectul Uniunii Euroasiatice, în afară de ce a scris Putin în articolul său. Detaliile nu au fost clare, de fapt întreg articolul a fost destul de vag, ca şi cele recente scrise de Putin. Deşi, este bine că scrie. Este o ofertă inegală. Opţiunea UE poate fi criticată, însă cel puţin este tangibilă. Înţeleg perfect că Moldova este împărţită, din punct de vedere cultural, geopolitic, istoric. Unii văd Uniunea Euroasiatică ca ceva aproape care ar putea menţine relaţiile bune cu Ucraina şi Rusia. În mod clar, ar putea fi un factor în politica Moldovei. Dar dacă geopolitica se schimbă, nu cred că Uniunea Euroasiatică este, încă, un proiect politic serios.

Moldova era prezentată de oficialităţile europene, în 2010, drept "poveste de succes". Ce a mai rămas din această "poveste de succes" în condiţiile în care în Moldova persistă o criză politică de mai bine de doi ani ?

Andrew Wilson: Comisia Europeană a căutat o poveste de succes printre şase state din Parteneriatul Estic, iar Moldova este încă cea mai bună performanţă dintre acestea. Dar asta este la cel mai jos nivel, prin care poate fi defenit “succes”. Moldova trebuie să ţintească mai sus. în afară de reformele care există doar pe hârtie, există probleme în ceea ce priveşte implementarea lor. Există reforme cerute de UE, care nu au funcţionat foarte bine în practică, precum reforma curţilor economice. Pe de altă parte, pluralismul media este un alt succes. Multe lucruri s-au schimbat spre bine, însă Moldova mai are multe de făcut. Problema politică rămâne cea mai importantă.

Moldova a înregistrat un record absolut, este fără preşedinte ales de aproape doi ani şi jumătate.
Cum influenţează această situaţie de incertitudine procesul de integrare al Republicii Moldova ?

Andrew Wilson: Preşedintele este important, însă nu atât de important cum ar fi în Rusia. Această luptă continuă pentru preşedinţie, distrage energia de la alte reforme mai  practice. Problema preşedinţiei a devenit un simbol al imoblităţii Moldovei.

În ultimii doi ani numărul moldovenilor care susţin aderarea la Uniunea Europeana a scăzut cu peste 20% . De ce credeţi că se întâmplă acest lucru ?

Andrew Wilson: Da, este adevărat suportul pentru UE a scăzut, dar există un nivel ridicat în comparaţie cu alte ţări din Parteneriatul Estic. Este de înţeles, că au fost înregistrate mari progrese în domenii foarte tehnice, dar  ceea contează pentru moldoveni este libera circulaţie şi vizele. Guvernul nu a fost foarte bun în comunicarea oamenilor despre ce este posibil. Nu este vorba despre o liberalizare totală circulaţiei, ci despre vize pe termen scurt. UE nu a oferit prea multe moldovenilor, în aceste timpuri economice dificile.

Ce recomandări aţi formula pentru Moldova ca să accelereze apropierea de UE ?

Andrew Wilson: Implementarea mai eficientă a reformelor existente în special la nivel local. Guvernul este mai bun la convingerea UE că reformele sunt bune, decât să construiască suport pentru acestea la nivel local. Să rezolve problemele de la nivel înalt, nu doar în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui. Există o bună oportunitate pentru a îmbunătăţi relaţiile cu Transnistria, având în vedere că are un nou lider pe Şevciuk, iar Rusia este preocupată cu problemele sale interne. Anul 2012 ar putea fi un an bun pentru aceasta. Lucrurile nu se vor schimba peste noapte, dar este o perioadă bună  pentru a construi interese comune cu Transnistria.

Care sunt şanele aderării Moldovei la UE ?

Andrew Wilson: În prezent, Uniunea Europeană are foarte mari probleme interne. Criza din Zona Euro, diviziunele interne, care, să fim sinceri, se înrăutăţesc. Deci nu vorbim aici  despre următorii 10 sau 20 de ani. Avantajul Moldovei este că România este deja un stat-membru UE. Lecţia cea mai importantă pentru unui poteţial aspirant la UE este să implementeze reforme. Aşa au făcut statele balcanice, cărora le-au crescut perspectivele de integrare. Croaţia este aproape integrată în UE, chiar dacă unele state europene nu şi-au dorit acest lucru. Însă, odată ce Croaţia a implementat reformele necesare, este greu de evitat aderarea. Elaboraţi şi implementaţi reformele şi poate într-o zi…

loading...

Lasă un comentariu