DISCURSUL NAŢIONAL al premierului Pavel Filip, ţinut în cadrul Adunării Generale a ONU (VIDEO)

Premierul Pavel Filip a susţinut un discurs național în cadrul sesiunii a 71-a a Adunării Generale a ONU de la New York. 

"Stimate domnule Preşedinte,

Stimate domnule Secretar General,

Excelenţele Voastre, Distinşi delegaţi,

Mă simt deosebit de onorat să particip pentru prima dată, în calitate de Prim-ministru al Republicii Moldova, la lucrările segmentului înalt al sesiunii anuale a Adunării Generale.

Aş dori să încep prin a vă adresa, domnule Preşedinte, cele mai calde felicitări şi urări de succes în realizarea mandatului de Preşedinte al sesiunii a 71-a a Adunării Generale a ONU.

Folosesc acest prilej pentru a transmite, în numele Guvernului Republicii Moldovei, cele mai cordiale mulţumiri Excelenţei Sale Ban Ki-moon pentru întreaga sa activitate în calitate de Secretar General al ONU, precum şi pentru valoroasa sa contribuţie la redefinirea rolului organizaţiei în condiţiile unei lumi în continuă schimbare.

Doresc, totodată, să exprim mulţumiri fostului Preşedinte al Adunării Generale, Mogens Lukketof, pentru competenţa şi dedicaţia cu care a gestionat lucrările sesiunii precedente, inclusiv pentru promovarea unei abordări inclusive şi transparente în procesul de selectare a unui nou Secretar General al ONU.

Considerăm că această abordare novatoare trebuie continuată, iar criteriul reprezentării geografice echitabile - formalizat, astfel încât toate grupurile regionale să poată fi reprezentate în cel mai important post electiv al ONU.

Îndemnăm statele membre ale ONU, îndeosebi statele membre ale Consiliului de Securitate, să aleagă un Secretar General din regiunea est-europeană, singura regiune care nu a deţinut postul respectiv şi care a prezentat o serie de candidaţi valoroşi. Alegerea unei femei în calitatea de Secretar General al ONU ar conferi, totodată, consistenţă principiului egalităţii de gen şi ar rezona cu aşteptările existente  la nivel internaţional.  

Domnule Preşedinte,

Anul curent a fost un an dificil pentru Organizaţie. Conflictele şi crizele de diferită natură au continuat să afecteze negativ pacea, securitatea şi stabilitatea internaţională.

Am fost martorii unor noi manifestări tragice ale conflictelor din diferite zone ale globului, îndeosebi în Orientul Mijlociu şi Africa. Suntem cu toţii preocupaţi de implicaţiile şi consecinţele multidimensionale ale acestor conflicte, în particular ale celui din Siria.

Terorismul internaţional şi diferite forme de extremism violent, alimentate de ideologii ofensive şi exclusiviste, au continuat să producă victime umane şi distrugeri materiale, inclusiv în Europa. Scenele de oroare şi suferinţă din Franţa, Belgia, Germania şi alte ţări din diferite zone geografice, transmise interminabil de reţeaua globală de televiziuni, ilustrează că aceste fenomene nu pot fi combătute exclusiv prin intermediul acţiunilor militare, politice sau economice. Este necesar să întreprindem acţiuni care nu exacerbează dar înlătură aceste fenomene, în baza înţelegerii factorilor care susţin terorismul, fundamentalismul, fanatismul şi noile forme de violenţă.

Strategia Globală pentru Combaterea Terorismului şi Planul de Acţiune al Secretarului General cu privire la prevenirea extremismului violent circumscriu activităţile care trebuie realizate colectiv şi individual. Considerăm important implementarea acestor documente care, inter alia, sunt complementare cu acţiunile prevăzute de legislaţia naţională, în particular Legea Republicii Moldova cu privire la contracararea activităţilor extremiste.

Împărtăşim, domnule Preşedinte, preocupările profunde generate de provocările uriaşe cu care se confruntăsistemul internaţional de protecţie umanitară. Nivelul-record al mişcărilor de populaţie şi anvergura crizelor migraţiei şi refugiaţilor, fără precedent după cel de-al doilea război mondial, reclamă un parteneriat umanitar la scară mondială, capabil să ofere protecţia reclamată de dreptul internaţional pentru aceste categorii de persoane.

Salutăm organizarea, în marja sesiunii curente a Adunării Generale, a Summitului Liderilor privind Refugiații şi, respectiv, a Reuniunii de Nivel Înalt asupra Mişcărilor Masive de Migranţi şi Refugiaţi. Apreciem, în context, contribuţia Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei care a devenit recent parte a sistemului de agenţii ONU, în baza Acordului semnat la data de 19 septembrie curent. Deliberările avute au permis statelor şi organizaţiilor participante să contureze principii şi politici orientate spre gestionarea provocărilor în acest domeniu.

Din această perspectivă, considerăm important să se ţină cont de natura complexă a motivaţiilor care determină oamenii să migreze sau să se refugieze şi, totodată, să se facă o distincţie legală clară între aceste categorii. Soluţiile identificate trebuie să fie pliate pe fiecare situaţie individuală iar răspunsul global pe termen lung trebuie să prevaleze asupra abordărilor de urgenţă.

Este necesar, totodată, să combatem de o manieră comprehensivă contrabanda şi traficul ilegal de migranţi, inclusiv pentru a salva vieţi omeneşti. Republica Moldova este în favoarea strategiilor şi activităţilor orientate spre sporirea capacităţii de auto-susţinere şi auto-suficienţă a refugiaţilor. 

Domnule Preşedinte,

Tema centrală a acestei dezbateri de nivel înalt “Obiectivele de Dezvoltare Durabilă – efort global de transformare a lumii”, văzută prin prisma provocărilor majore cu care se confruntă ONU şi comunitatea internaţională, capătă o semnificaţie deosebită. Atât timp cât sărăcia, sub-dezvoltarea, inechitatea socială, insecuritatea umană, violarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale vor continua, va fi dificil de identificat soluţii transformative la nivel mondial, inclusiv pentru situaţiile politico-economice şi sociale care degenerează în fenomenele negative menţionate mai sus.

Implementarea deplină a Agendei de Dezvoltare 2030 este chemată să răspundă nu doar scopului de dezvoltare dar şi imperativelor de ordin etic, social, economic şi de securitate. Salutăm adoptarea de către Adunarea Generală (70/299) a rezoluţiei cu privire la “follow-up”-ulşi evaluarea realizării Agendei de Dezvoltare care stabileşte foia de parcurs pentru realizarea, la nivel global,aObiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).

Republica Moldova subliniază importanţa critică a parteneriatelor pentru dezvoltare, menite să susţină statele cu necesităţi de asistenţă în vederea realizării ODD. Considerăm că Sistemul ONU de Dezvoltare este indispensabil pentru coagularea acestor parteneriate, inclusiv la nivel de ţară. Am luat notă cu interes de progresul realizat de unele state de referinţă în primul an al implementării Agendei de Dezvoltare, conform prezentărilor în cadrulForumului Politic de Nivel Înalt organizat sub auspiciile ECOSOC, organ principal din care face parte şi Republica Moldova.

În parteneriat cu PNUD şi alţi actori relevanţi, Guvernul Republicii Moldova a iniţiat, la rândul său, procesul de “transpunere” la nivel naţional a ODD-urilor şi de stabilire a sistemului de măsurare a progresului.

Un Consiliu Naţional de Coordonare a Dezvoltării Durabile, creat sub auspiciile Primului Ministru, a fost creat în iulie 2016 pentru a coordona şi monitoriza acest proces. Totodată, în scopul asigurării sinergiei dintre ODD şi cadrul naţional de dezvoltare, vom re-evalua şi re-ajusta Strategia Naţională pentru Dezvoltare “Moldova 2020”.

Fiind conştienţi că, contextul internaţional actual nu favorizează sporirea asistenţei pentru dezvoltare, suntem pregătiţi să susţinem, la nivel global şi naţional, modalităţi inovative de eficientizare a asistenţei existente şi de generare a unor noi surse financiare.

Eforturile Guvernul Republicii Moldova în acest domeniu continuă să fie ghidate de principiile Declaraţiei de la Paris (2006), iar coordonarea cu cei 21 de parteneri de dezvoltare, cu sediul în Moldova, are loc în baza unuiplan care conţine principiile parteneriatului de implementare (PPIP).Credem că acest model instituţionalizat de coordonare şi parteneriat, orientat spre sporirea eficienţei asistenţei, este relevant şi va susţine eforturile noastre în vederea atingerii graduale a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Doresc să subliniez, în acest context, importanţa pe care o atribuim obţinerii asistenţei pentru sporirea rezilienţei la dezastre şi manifestările extreme ale schimbărilor climatice, la care este expusă şi ţara noastră. Conştientizând, domnule Preşedinte, implicaţiile schimbărilor climatice pentru Agenda pentru  Dezvoltare 2030 în general şi pentru atingerea ODD la nivel naţional, în particular, ţara noastră a susţinut negocierea şi adoptarea, la Paris, a Convenţiei-cadru cu privire la schimbările climatice (UNFCCC COP21). Folosesc acest prilej pentru a informa, distinsa audienţă, asupra semnării de către Republica Moldova, în contextul Evenimentului de Tratate, a acestui document istoric, acţiune care va fi urmată, în scurt timp, de ratificarea sa în Parlament.       

Distinşi delegaţi,

Poate niciodată corelaţia dintre migraţie, dezvoltare durabilă, schimbări climatice, pe de o parte şi pace şi securitate, pe de altă parte, nu a fost mai evidentă. Nu putem concepe realizarea Agendei pentru Dezvoltare în absenţa păcii şi securităţii, iar pacea şi securitatea vor fi întotdeauna vulnerabile în absenţa dezvoltării durabile.

Multiplicarea fără precedent a conflictelor regionale şi interne, intensificarea violenţei armate la nivel mondial şi reluarea cursei înarmărilor sunt factori care au transformat cardinal mediul internaţional.

Avem nevoie de o organizaţie mondială ajustată la noile realităţi. Dorim să exprimăm, în acest context, mulţumiri Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon, pentru iniţiativele sale de a reforma şi eficientiza Organizaţia.

Republica Moldova sprijină procesul de reformă a ONU, în particular reforma Consiliului de Securitate. Prea des acest organ principal a fost acuzat de eşecuri în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. Este esenţial de a spori eficienţa sa în onorarea principalei sale responsabilităţi.

Considerăm că eficienţa Consiliului de Securitate poate fi asigurată prin sporirea reprezentativităţii, legitimităţii, transparenţei şi restricţionării dreptului de veto la chestiunile de substanţă, menţionate expres de Carta ONU. Suntem în drept să aşteptăm de la membrii săi, în particular de la membrii permanenţi, nu doar să reacţioneze dar şi să intervină prompt şi neutru atunci când pacea şi securitatea sunt ameninţate, principiile imperative de drept internaţional sunt desconsiderate, iar suveranitatea şi integritatea unor state membre sunt violate flagrant.

Domnule Preşedinte,

Anumite organizaţii regionale au fost îndrituite de ONU, conform prevederilor capitolului VIII al Cartei, să gestioneze un număr de conflicte care nu se află pe agenda Consiliului de Securitate. Considerăm necesară angajarea mai activă de către ONU a acestor organizaţii, inclusiv prin sporirea responsabilităţii, în particular în cazul unor conflicte de lungă durată în raport cu care situaţia nu s-a ameliorat sau chiar a degradat cu trecerea anilor.

Lipsa progresului trebuie să declanşeze o implicare directă din partea organelor relevante ale ONU. Considerăm că nici un conflict nu trebuie să rămână în afara atenţiei Organizaţiei, indiferent dacă respectivul figurează sau nu figurează pe agenda Consiliului de Securitate. Salutăm, în context,  organizarea, în marja acestei sesiuni, de către Frank-Walter Steinmeier, Preşedintele în exerciţiu al OSCE, a unei reuniuni de nivel înalt dedicate subiectului consolidării capacităţilor OSCE, în calitate de organizaţie în termenii capitolului VIII al Cartei cu prilejul căreia au fost discutate şi aspecte cu relevanţă pentru problematica menţionată mai sus.

Din aceiaşi perspectivă, apreciem faptul că Adunarea Generală, a inclus şi menţine pe agenda sa un punct întitulat “Conflictele de lungă durată în arealul GUAM şi implicaţiile lor pentru pacea, securitatea şi dezvoltarea internaţională”. Aceste conflicte nesoluţionate, unele vechi de cca. 25 de ani, precum este cel din Republica Moldova, continuă să producă consecinţe negative de ordin politic, social şi economic pentru milioane de oameni.

Discutarea acestei problematici în cadrul Adunării Generale nu subminează sub nici o formă formatele existente de negocieri, iar experienţa sesiunilor precedente lasă fără temei anumite temeri exprimate de unele state în această privinţă. Dimpotrivă, monitorizarea continuă de către ONU şi abordările proactive privind evoluţiile din acest areal pot contracara încercările de modificare a frontierelor politice ale statelor din regiune prin metode care nu au nimic comun cu democraţia şi dreptul internaţional.   

Domnule Preşedinte, distinşi delegaţi,

Conflictul transnistrean cu care Republica Moldova se confruntă de mai mulţi ani este, înainte de toate, un “produs” al eternelor interese geopolitice din regiunea din care facem parte. În declanșarea acestui conflict la începutul anilor ‘90 ai secolului trecut un rol decisiv l-a jucat factorul extern. Conflictul armat a izbucnit în scurt timp de la declararea independenţei ţării mele, chiar în ziua în care Republica Moldova a fost admisă în cadrul ONU  la 2 martie 1992. Spre deosebire de alte conflicte regionale, generate de antagonisme etnice sau religioase, conflictul transnistrean are un caracter prin definiţie geopolitic. Anume acest fapt ne face să fim convinși că acest conflict poate fi soluționat relativ mai uşor prin eforturi politice conjugate ale tuturor părților implicate în negocieri.

Structura etnică a populației de pe ambele maluri ale râului Nistru şi lipsa unor sentimente de ură şi incompatibilitate la nivelul oamenilor de rând ilustrează falsitatea fundamentării ideologice şi politice a acestei entităţi pseudo-statale. Declaraţiile frecvente ale exponenţilor regimului transnistrean cu privire la necesitatea aderării la o altă ţară, cu care nici nu avem frontiere comune sunt, pe de o parte, iluzorii, iar pe de altă parte, reprezintă un obstacol în procesul de reglementare.

În ciuda dificultăţilor cu care ne confruntăm în procesul de negocieri, autoritățile moldovenești rămân hotărâte să promoveze şi în continuare cu fermitate eforturile necesare în vederea identificării unei soluții politice pentru conflictul transnistrean în cadru formatului de negocieri „5+2”, în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova cu oferirea unui statut juridic special regiunii transnistrene. Suntem convinşi că negocierile constituie unica cale de a atingere a acestui obiectiv. Or, negocierile au sorţi de izbândă doar în condiţiile manifestării unei voinţe politice adecvate din partea tuturor actorilor implicaţi, fără înaintarea unor precondiţii rigide şi fără eschivări de la discuţii pertinente pe marginea  aspectelor politice ale reglementării conflictului. 

Deci care este totuși calea înainte spre o soluţie finală? Considerăm că aceasta cale constă în efortul perseverent și conjugat al tuturor actorilor implicați în procesul de negocieri „5+2”, în baza unei agende și obiectivelor comune. Constă în întărirea încrederii și apropierea celor două maluri ale Nistrului în toate sfere ale vieții sociale și economice. Constă în identificarea soluțiilor pentru probleme stringente în paralel cu o discuție politică pertinentă despre viitorul regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova. Constă în angajamentul de a menține stabilitatea și nu admite tensiuni. Doar așa vom putea opri încălcările drepturilor omului în regiunea transnistreana, vom sista acțiuni unilaterale de destabilizare și treptat vom crea un climat de încredere. Astfel, autoritățile moldovenești vor proceda şi în continuare anume conform acestei abordări care, sperăm, că ne va aduce la rezultatul final aşteptat – soluţionarea viabilă şi cuprinzătoare a conflictului şi reintegrarea Republicii Moldova.

Vorbind despre factorii care influențează negativ atmosfera politică și climatul de securitate în regiune, aş dori să reiterez îngrijorarea noastră profundă în legătură cu lipsa de progres în retragerea trupelor militare şi muniţiilor Federaţiei Ruse staţionate pe teritoriul Republicii Moldova fără consimţământul autorităţilor moldoveneşti şi contrar prevederilor Constituţiei ţării mele. La fel, ne îngrijorează serios intensificarea în ultimul timp a aplicaţiilor militare desfăşurate de către aceste trupe străine, deseori, în comun cu structurile de forţă ale regimului de la Tiraspol.

Fragilitatea situaţiei de securitate din regiunea noastră, amplificată de focarele de destabilizare din estul Ucrainei reclamă o re-angajare constructivă a tuturor statelor participante la formatul „5+2”, precum şi a altor actori interesaţi sau relevanţi, inclusiv ONU şi OSCE, pentru a determina, cât mai curând posibil, soluţii pentru problemele evocate, conforme cu dreptul internaţional. Sperăm că Adunarea Generală va aborda de o manieră adecvată problema conflictului transnistrean şi a altor conflicte de lungă durată în contextul examinării rezoluţiei anuale cu privire la cooperarea dintre ONU şi OSCE.

Distinşi delegaţi,

Anul acesta, Republica Moldova celebrează aniversarea a 25-a de a declaraţia independenţei sale de stat. În această scurtă perioadă de independenţă nu am reuşit să atingem toate obiectivele pe care ni le-am propus. Cu toate acestea, am edificat fundamentul unei societăţi democratice, bazate pe sistemul european de valori politice, economice şi sociale. Rămânem profund ataşaţi ideii de integrare europeană care s-a constituit în proiect de țară, iar Acordul de Asociere, încheiat cu Uniunea Europeană, ghidează parcursul nostru european.

Republica Moldova parcurge o perioadă de tranziție, perioadă în care sunt prioritare proiectele care trebuie să conducă la modernizarea statului și la consolidarea sa instituțională. Guvernul pe care îl conduc este hotărât să finalizeze aceste reforme profunde, bazându-se totodată pe suportul partenerilor străini.

În aceşti ani, în calitate de stat membru al ONU, am împărtăşit, de asemenea, valorile comune şi responsabilităţile, eşecurile şi succesele Organizaţiei. Cu acest prilej, doresc să reiterez angajamentele Republicii Moldova faţă de Organizaţia Naţiunilor Unite şi dorinţa sa de a coopera cu alte state membre în vederea realizării principiilor şi obiectivelor consacrate în Carta ONU.

Mulţumesc pentru atenţie."

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu