DETALII NEŞTIUTE despre Capitala Moldovei. Originea denumirii şi cum este supranumit Chişinăul

Chișinău este capitala, cel mai mare oraș şi centrul administrativ, teritorial, economic, ştiinţific şi cultural al Republicii Moldova.

Orașul este așezat la o margine a pantei de sud-est a Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepă, fiind străbătut de râul Bâc, un afluent de dreapta al Nistrului. Este unul dintre cele mai mari orașe din Europa Centrală și de Sud.

La 1 ianuarie 1984, aici locuiau 604.500 persoane, conform recensământului din 1989 – 661.400, în 1996 – 662.000 persoane, iar în 2014, la ultimul recensământ, 492.894 persoane. În prezent (2015), Chișinăul găzduiește peste 678.000 de locuitori (estimare).

Originea denumirii oraşului Chişinău

Chişinăul este unul din puţinele oraşe, al cărui nume n-a suferit nici un fel deschimbare în cursul unui rând de veacuri. Şi în vremea lui Alexandru cel Bun, numele Chişinăului se pronunţa ca şi astăzi. În cele mai multe acte numele lui figurează astfel: Chişinău, în unele Chişnău, formă populară întrebuinţată şi acuma, foarte rar – Cheşeneu, iar în documentele slavoneşti – Cheşenev, Chişenev, Chişinev.

Etimologia cuvântului Chişinău a dat naştere la mai multe teorii. Unii, cari caută să dovedească caracterul slav al Basarabiei, au emis părerea că denumirea Chişinăului provine de la cuvântul ucrainean Chişeni, ceea ce înseamnă „buzunar”. Ei explicau originea cuvântului prin faptul că Chişinăul în vechime era un centru comercial, unde se adunau negustori ucraineni, armeni, evrei şi moldoveni, că acest bogat oraş era un fel de buzunar.

Nu mai puţin ciudată era şi teoria, cum că cuvântul Chişinău derivă de la Câşla Nouă, adică târla nouă de oi. Susţinătorii acestei teorii pastorale, plecau dela legenda idilică, cum că în prima jumătate a veacului al XIX-lea în partea de sus a oraşului, unde stăzi se înalţă liceul real, era o târlă de oi, că mai înainte târla ar fi fostîn alt loc – Câşla veche (Câşla – cuvânt tătăresc); în jurul acestui adăpost al oilor strămoşii orăşenilor de astăzi s-au adunat cu încetul, punând bazele acestei aşezări omeneşti.

Mai aproape de adevăr ar fi părerea că cuvântul Chişinău provine de la Keşene – ceia ce înseamnă în limba tătărească capelă pe mormânt sau Keşen – schit, mănăstire. Această din urmă teorie s-ar sprijini pe un act dela 1420, din care ar reieşi, că în Chişinău, în vremurile acelea era o mănăstire, după presupunerile unora, în locul bisericii Mazarachi de astăzi. Cum vom vedea mai jos, acest act se referă la cu totul altă ocalitate şi se înterpretă greşit.

Interesant este şi faptul că Chișinăul este supranumit "Orașul din piatră albă". Respectivul supranume provine din abundența clădirilor deschise la culoare, fiind construite din piatra albă de calcar. Printre altele, primul vers din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulat Oraşul meu (muzică: Eugen Doga, versuri: Gheorghe Vodă), este: Oraşul meu din albe flori de piatră. Forma anterioară a primului vers din imn era: Oraşul meu cu umeri albi de piatră.

Şi pentru că astăzi Capitala a îmbrăcat straie de sărbătoare, pentru că e Hramul Oraşului, nu ne rămâne decât să spunem un sincer LA MULŢI ANI, CHIŞINĂU!

Vezi şi: "Ești în inima mea oriunde aș fi!" Imaginile de POVESTE surprinse în Chişinău (VIDEO)

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu