DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Despre originea şi sensul expresiei antice "Idele lui Martie"

Embed:

Să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.

Bunăoară, despre originea şi sensul expresiei antice "Idele lui Martie" utilizate şi în zilele noastre atunci când vorbitorii sau scriitorii vor să-i imprime o notă elevată, intelectuală şi livrescă mesajului pe care îl transmit.

Idele lui Martie sau Idele lui Marte este o expresie utilizată, astăzi, uneori, în mass-media sau în diverse alte contexte de comunicare, atunci când cineva vrea să dea o notă elevată mesajului pe care îl transmite, printr-o referinţă livrescă, numai că nu întotdeauna cel care apelează la o astfel de modalitate de persuasiune cunoaşte şi sensul exact al expresiei, efectul fiind invers decât cel scontat.

Expresia Idele lui Martie sau Idele lui Marte are sensul de răscruce primejdioasă, un timp scurt, la jumătatea lunii, cu pericole care au fost preconizate cu multă vreme în urmă.  În limba originalului, adică latina, se spunea Idus Martias.

Substantivul “ide” este înregistrat şi în dicţionarele româneşti, doar cu formă de plural, din latinescul “idus” şi are un sens precis – “numele dat zilei a cincisprezecea din lunile martie, mai, iulie si octombrie si zilei a treisprezecea din celelalte luni din calendarul roman”.  

În vechiul calendar roman,  luna martie era prima lună a anului, iar zilele erau numărate în funcţie de fazele lunii, avându-se în vedere trei repere: Kal (Kalende) era prima zi a lunii şi era legată de luna nouă, Non (None) indica ziua a cincea sau a şaptea din primul pătrar, iar Id (Ide) – luna plină, adică ziua a 13-a sau a 15-a. În cel mai vechi calendar roman, Idele lui Martie însemna 15 martie, prima lună plină a noului an.

Data de 15 martie, Idele lui Martie/Marte (de la numele zeului Mars, al războiului), în calendarul roman vechi, zi dedicată zeului suprem Jupiter, însemna şi ziua Festinului Annei Perenna, o zeiţă a anului, sărbătoare care încheia festivităţile începutului de an, în care se alegeau, de asemenea, doi consuli, în calitate de conducători ai Republicii Romane.

Dar motivul pentru care expresia Idele lui Martie a rămas în memoria umanitătii este că anume la 15 martie anul 44 înainte de Hristos, a fost asasinat Iulius Caesar  căruia i se acordase titlul de Dictator Perpetuus (Dictator pe viaţă). Asasinatul a fost comis de către un grup de senatori care se temeau de puterea tot mai mare a acestui conducător politic şi militar, care a avut un rol major în instaurarea dictaturii la Roma. De altfel, asasinarea lui a făcut ca Idele lui Martie să rămână în istorie ca punctul de cotitură în trecerea de la Republica Romană la Imperiu.

Se spune că, în drum spre Teatrul lui Pompei, unde a fost asasinat, Iulius Caesar i-ar fi spus, zâmbind, profetului care îl avertizase cu mult timp înainte ca va fi omorât si "să aibă grijă de Idele lui Martie": "A sosit Idele lui Martie", adică a sosit ziua profeţită şi nu s-a întâmplat nimic. Profetul i-a răspuns: "Da, dar ziua încă nu s-a încheiat".

Popularitatea acestei expresii se explică şi prin faptul ca dramaturgul William Shakespeare a exploatat-o, pentru efecte dramatice, în celebra lui tragedie "Iulius Caesar".

Aşadar, când vine vorba de o dată fatidică din viaţa noastră personală şi colectivă, o putem numi ca şi strămoşii noştri romani, Idele lui Marte.

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu