Creatorii şi programatorii de aplicaţii se dezic de propriile lor creații . La fel de periculoase ca și heroina

Programatori și creatori de conținut care au contribuit la succesul unor companii precum Google, Twitter sau Facebook și au conceput și creat tehnologia aplicațiilor mobile de care în prezent nu ne mai putem desprinde au ales acum să se deconecteze de la internet, conștienți fiind de ce au obținut și temându-se de o "distopie" a telefoanelor mobile inteligente. Ei se dezic de propriile lor creații într-atât încât își trimit copiii la școli de elită unde folosirea telefonului mobil sau a tabletei și chiar a laptopului este interzisă. Publicația The Guardian prezintă câțiva asemenea specialiști IT și opiniile lor actuale despre aceste tehnologii.

Justin Rosenstein, 34 de ani, co-fondator și șef de producție al companiei software Asana, este unul dintre experții care au ajuns la concluzia că este mai bine să se țină departe de propriile creații și de creațiile colegilor lor. El și-a programat sistemul de operare al laptopului să-i blocheze accesul la Reddit, s-a blocat singur pe Snapchat, aplicație pe care o compară, nici mai mult, nici mai puțin, decât cu heroina ca putere de a genera dependență și și-a impus limite cu privire la modul de folosire a rețelei Facebook, scrie Digi24.ro.

Aceste măsuri, care ar putea părea draconice pentru pasionații de gadgeturi, nu au fost însă suficiente. Drept urmare, în luna august, Rosenstein a făcut un pas radical pentru a-și restricționa accesul la social media și la alte tehnologii care generează dependență. El și-a achiziționat un nou iPhone pe care l-a blocat printr-un mecanism de control parental astfel încât să nu poată descărca nicio aplicație nouă.

Rosenstein avertizează în special asupra "like"-urilor de pe Facebook, pe care le consideră drept niște semnale strălucitoare de pseudo-plăcere, care sunt pe atât de goale de conținut pe cât sunt de seducătoare. Iar în acest caz Justin Rosenstein chiar știe ce spune: el a fost inginerul de la Facebook care a creat butonul de "like".

La mai bine de un deceniu după ce muncea și noaptea la proiectul unui buton special în aplicația Facebook care pe atunci avea denumirea de buton de "awesome" (minunat, extraordinar n.r.), Rosenstein a trecut în tabăra mică dar în creștere a "ereticilor" din Silicon Valley care avertizează cu privire la pericolele așa-numitei "economii a atenției" - aplicații și conținut online creat special în funcție de cerințele producătorilor de reclame pentru monetizarea pasiunilor și intereselor utilizatorilor de social media.

Funcția de "like" a Facebook a avut un succes care nu mai necesită comentarii -utilizatorii primeau instant gratificații pentru ceea ce postau în mediul virtual, în timp ce Facebook nu avea de făcut altceva decât să adune datele necesare pentru a genera profilul de consumator al fiecărui utilizator al său, informații pe care apoi le vinde agențiilor de publicitate. Ideea butonului de "like" a fost la scurt timp adoptată și de Twitter, care a trecut la "inimioare" în loc de like-uri, de Instagram și de numeroase alte aplicații și site-uri webb.

Leah Pearlman, care în urmă cu un deceniu era manager de produs la Facebook și membră a echipei care a creat butonul de "like", deci colegă cu Rosenstein, a fost cea care a anunțat noua funcție într-o postare pe blog, în 2009. În prezent în vârstă de 35 de ani și de profesie ilustrator, Pearlman a confirmat că și ea a devenit dezinteresată de "like"-urile pe care le primește pe Facebook sau de alte bucle de feedback concepute pentru a genera dependență. Ea și-a instalat un plug-in la browserul de web pentru a nu mai primi alerte de pe news feed-ul de Facebook și a angajat un servicu de monitorizare a paginii personale de Facebook pentru a nu mai trebui să facă ea însăși acest lucru.

"Unul dintre motivele pentru care consider că acest subiect este cu atât mai important pentru noi este că noi am putea fi ultima generație care își mai amintește cum era viața înainte (de social media n.r.)", a subliniat Rosenstein.

Acest programator se numără printre puținii fondatori sau directori executivi din domeniul aplicațiilor pentru dispozitivele mobile inteligente care au deviat de la mantra "companiile noastre fac lumea un loc mai bun". Mai mulți sunt cei din eșalonul secund din organigramele acestor companii - designeri, ingineri, programatori și manageri de produs care au pus bazele revoluției mobile în urmă cu câțiva ani iar acum încearcă să se desprindă de roadele muncii lor. "Este destul de obișnuit ca oamenii să creeze ceva cu cele mai bune intenții și apoi să descopere că ceea ce au realizat are consecințe negative la care nici măcar nu s-au gândit", a susținut Rosenstein.

Justin Rosenstein, care a fost implicat și în crearea Gchat, în timpul unei perioade în care a lucrat pentru Google, pare mai preocupat de efectele psihologice pe care această nouă tehnologie le are asupra oamenilor care, conform studiilor, își "butonează" telefonul smart de 2.617 ori pe zi!

În prezent au început să fie auzite voci care avertizează că, pe lângă faptul că generează dependență, această tehnologie a dispozitivelor mobile contribuie la limitarea severă a abilității oamenilor de a rămâne concentrați asupra activităților pe care le desfășoară și chiar la scăderea IQ-ului. Un studiu recent ajungea la concluzia că simpla prezență a smartphone-urilor afectează capacitatea cognitivă -chiar dacă respectivul dispozitiv este oprit. "Toată lumea este distrasă (de aceste dispozitive) tot timpul", a adăugat Rosenstein.

 

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu

EMISIUNI PUBLIKA »