Ce mănâncă copiii în şcolile şi grădiniţele din Moldova: Prea multă pâine, dar puţine legume şi lactate

Agenţia Naţională de Sănătate Publică a publicat o analiză a produselor, consumate de copii în şcolile şi grădiniţele din ţară. Potrivit datelor, minorii consumă multe făinoase, dar puţine legume şi fructe sau lactate. 

Instituții de educație timpurie

Pâinea, crupele, pastele făinoase şi produsele de patiserie depășesc cu mult normele fiziologice de consum pe zi pentru un copil. Chiar dacă în perioada anilor 2016-2018 s-a constatat o scădere a deficitului de produse alimentare, există un deficit de legume, fructe şi lactate. Ponderea deficitului de consum a legumelor proaspete a variat în perioada 2016-2018 de la 21% până la 6,8%. Cel mai mare deficit al consumului de legume a fost determinat la copiii din raioanele: Cahul – 19,7%, Florești – 19,2%, Ștefan-Vodă – 17,4%, Cimișlia – 15,8%, Strășeni – 14,8%, Ciadîr – Lunga – 12,5%.

O îmbunătățire considerabilă s-a determinat la consumul fructelor proaspete, la care ponderea deficitului a variat între 19,2% în anul 2016 și 2,7% în anul 2018. Cel mai mare deficit al consumului de fructe a fost constatat la elevii din raioanele: Ocnița – 33,3%, Florești – 23,3%, Soroca – 22,7%, Rezina, Cimișlia – 20,0%, Ștefan-Vodă – 16,0%.

Deficitul consumului de lapte pe parcursul anului 2018, comparativ cu anul 2016 s-a diminuat și a constituit 32%, în anul 2016 și 25,0%, în anul 2018. Cel mai mare deficit al consumului de lapte a fost constatat în raioanele: Ștefan-Vodă – 47,8%, Cahul  – 46,1%, Soroca – 41,0%, Strășeni – 34,8%, Râșcani – 32,8%.

Un deficit se constată la consumul de unt, care a variat de la 18,1% în anul 2016 până la 12,7% în anul 2018. În perioada de referință, s-a constatat o diminuare a deficitului de consum al brânzei la copiii din instituțiile de educație timpurie, care a constituit 33% în anul 2016 și 15,5% în anul 2018. În anul 2016, ponderea consumului de smântână a constituit 8%, iar în anul 2018 copiii din instituțiile de educație timpurie au fost asigurați cu smântână conform normelor fiziologice de consum.

Deficitul consumului de carne a variat de la 23,0% în anul 2016 până la 2,7% în anul 2018 (constatat în raioanele: Fălești-18,0%, Criuleni – 13,8%, Cimișlia – 12,5%, Ialoveni-12,3%, Nisporeni – 11,9%).

S-a stabilit o îmbunătățire a consumului de pește în perioada anilor 2016-2018, la care deficitul a constituit 33,8% și 2,6%. Cel mai mare deficit al consumului de pește a fost constatat în raioanele: Ialoveni – 37,2%, Cahul – 36,0%, Criuleni – 27%, Ștefan-Vodă, Comrat – 23,1%, Basarabeasca – 22,2%, Drochia – 18,5%, Dubăsari – 16,0%.

În meniul copiilor din instituțiile de educație timpurie s-a constatat un deficit al consumului de ouă de la 26,2% în anul 2016 și 22,3% în anul 2018.

Instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal

Comparativ cu copiii din instituțiile de educație timpurie, deficitul produselor alimentare în perioada anilor 2016-2018 este mai evident. Ponderea deficienței consumului de carne la elevi în perioada de referință a constituit 23,0% în anul 2016 și 23,3% în anul 2018. Cel mai mare deficit al consumului de carne a fost constatat în instituțiile din raioanele: Cahul – 31,9%, Căușeni – 33,8%, Florești – 33,0%, Leova, Nisporeni, Ocnița – 30,8%, municipiul Bălți – 29,9%.

Nesemnificativ, s-a diminuat ponderea deficitului de consum al laptelui la elevi, care a constituit 37,6% în perioada anului 2016 și 22,0% în perioada anului 2018. Deficitul consumului de produse lactate în perioada de referință a variat de la 33% până la 25,7% (constatat în raioanele: Căușeni – 39,1%, Anenii-Noi – 37,9%, Basarabeasca – 36,6%, Rezina – 35,6%, Hâncești, Leova – 31,8%, Ialoveni, Nisporeni – 31,0%, municipiul Bălți – 37,4%).

Consumul de legume pe parcursul anului 2016, a constituit un deficit de 41,5%, iar în anul 2018 -25,0%. Cel mai mare deficit al consumului de legume a fost constatat în raioanele: Cahul – 37,3%, Florești – 36,8%, Călărași – 35,8%, Basarabeasca, Leova, Vulcănești – 30,8%.

Un deficit în meniul elevilor au constituit fructele proaspete, care a fost 20,0% în anul 2016 și 15,6% în anul 2018 (raioanele: Glodeni – 20,0%, Strășeni, Ștefan-Vodă, Telenești, Ungheni – 19,7%, Hâncești, Ialoveni, Ocnița, Strășeni – câte 19,3%).

Conform datelor, copiii din instituțiile de educație timpurie cu regim de activitate de 12-24 ore se alimentează de patru ori pe zi, iar cei cu regim de activitate de 9,5-10 ore se alimentează de 3 ori pe zi. În grădiniţele cu regim de activitate de 6 ore – de 2 ori pe zi.

Alimentația copiilor din instituțiilor de învățământ primar, gimnazial și liceal este organizată doar în clasele primare și la copiii din familii social vulnerabile. Cota alimentației elevilor în perioada anilor 2016-2018 a crescut de la 46,9% până la 53,8%. Ponderea elevilor care se alimentează la bufetul instituțiilor de învățământ primar, gimnazial și liceal a constituit 1,2% și care se alimentează la pachet 0,4% elevi.

loading...

Lasă un comentariu