Catastrofa nucleară de la Cernobâl. Cum a reușit vegetația să se dezvolte într-unul dintre cele mai radioactive locuri de pe planetă

Cernobâl a devenit un cuvânt-cheie pentru catastrofă. Dezastrul nuclear din 1986, a dus la apariții a mii de cazuri de cancer, iar zona cândva populată s-a transformat într-un oraș fantomă. Totuși, plantele par să o ducă bine. Care este explicația?

Mai mult, se pare că în zona în care s-a produs incidentul care se întinde pe o arie de 2.600 de kilometri pătrați nu numai vegetația s-a dezvoltat, ci acolo își duc traiul și unele animale, precum: lupul, ursul sau porcul mistreț. Întrebarea este: Cum a reușit vegetația să se dezvolte într-unul dintre cele mai radioactive locuri de pe planetă?

Oamenii probabil nu ar fi reușit să facă față nivelului de radiații de la nivelul solului și ar fi murit imediat de boli iradiene, însă plantele au o structură mult mai flexibilă decât a noastră. Probabil, te gândești cum pot avea plantele flexibilitate, din moment ce ele nu se mișcă. Ei bine, tocmai acestă inflexibilitate le forțează să fie flexibile cu circumstanțele în care se află.

Plantele nu au structura bine-definită a unui om sau a unui animal, ci mai degrabă o perfecționează pe parcurs. Dacă au sau nu nevoie de rădăcini mai adânci sau tulpini mai înalte depinde de semnalele chimice din interiorul lor, dar și de lumină, temperatură și apă.

În plus, aproape toate celulele vegetale sunt capabile să creeze altele noi, de care are nevoie planta, ceea ce nu se întâmplă și în cazul celulelor umane. Din acest motiv grădinarii pot altoi un pom cu o creangă a altui pom, spre exemplu. Plantele pot, așadar, să înlocuiască celulele moarte sau țesuturile mult mai ușor decât animalele, dacă sunt atacate.

Radiațiile și alte tipuri de modificări ADN pot totuși să cauzeze tumori în plante. Diferența este că acele tumori nu prea se pot împrăștia în plantă ca un cancer normal, mulțumită pereților rigizi ai celulelor vegetale.

Lasă un comentariu