Scufundarea în apă de Bobotează este o tradiție bisericească sau din popor? Metropolia Basarabiei vine cu explicații

Boboteaza cum este numită în popor sau Botezul Domnului este una din cele 12 sărbători Împărătești și anume sărbătoarea care comemorează momentul Botezului Domnului de către Ioan Botezătorul în apele râului Iordan.

Principala tradiție, cu temei teologic, a aceste sărbători este sfințirea apei de către preoți care se mai numește Agheasma Mare. Se numește mare pentru că se face după o rânduială deosebită, de obicei încadrată în Sfânta Liturghie, și are o putere deosebită, fiind sfințită printr-o dublă epicleză(invocare a Duhului Sfânt). Această slujbă a sfințirii apei se face doar de două ori pe an, în ajun și în ziua Bobotezei.

Legat de această tradiție au apărut de-a lungul timpului și alte tradiții, unele justificate teologic, altele mai puțin.

Una dintre cele mai vechi tradiții este aceea prin care preotul merge cu Iordanul pe la casele oamenilor, pe care îi stropește cu Agheasmă mare, pentru a-i face astfel părtași pe toți la acest mare praznic. De asemenea sunt stropite și gospodăriile.

Cea mai mediatizată tradiție însă, este acea a scăldatului(a scufundării de trei ori) în apele râurilor, lacurilor e.t.c. Această tradiție este susținută în unele zone și de preoți, desi nu are un temei scripturistic sau teologic. Preotul, după ce sfințește apele, aruncă crucea în apă iar cei mai curajoși o recuperează, tradiția spune că cel care ajunge primul la cruce va avea un an binecuvântat. Atâta timp cât nu pune în pericol viețile celor care o fac și se face cu multă rugăciune și cu bun simț creștinesc, această tradiție nu ar fi o mare problemă

La praznicul Bootezului Domnului toate apele se sfințesc, așa cum este menționat și în slujba sărbătorii, iar pentru a ne sfinți și noi, nu este nevoie neapărat să ne afundăm în apa sfințită la Bobotează, având deja întreita afundare la botez, care iartă păcatele, este suficient să gustăm puțin sau să fim stropoți. Din punct de vedere bisericesc nu trebuie să exagerăm și să ducem la profanare acest obicei, de multe ori dând o mai mare importanță scăldatului, decât slujbei de sfințire propriu zisă, sau Sfintei Liturghii care se săvârșește înainte de aceasta.

De multe ori, din păcate, acest “ritual al scăldatului”, pentru că el continua pe parcursul întregii zile a Praznicului, este însoțit de mese, băuturi și muzică, mulți aflându-se în stare de ebrietate(pentru curaj) iar cei care se afundă de trei ori au falsa impresie că prin aceasta li s-au iertat toate păcatele. Pentru iertarea păcatelor avem în biserică Taina Mărturisirii iar singura baie care iartă toate păcatele este cea de la botez.

Aghiasma Mare are într-adevăr mare putere, dar pentru a face minuni avem nevoie și de credință. Să nu ne cream falsa impresie că dacă am făcut baie în apele reci de Bobotează, ni s-au iertat toate păcatele. Ar fi prea ușor de ajuns în Rai. Pentru mântuire e nevoie de pocăință, fapte vrednice și o credință nezdruncinată.

Tradiția bisericii spune că Agheasma Mare se întrebuințează pentru stropirea caselor și a credincioșilor. Ea se poate întrebuința(bea) pe nemâncate în zile de post și ajunare. De asemenea există o tradiție care spune, că timp de nouă zile (din ajun până la odovania praznicului) a se bea pe nemâncate.

Dacă avem credință, chiar și un strop de agheasma mare ne poate fi de ajuns. Nu cantitatea aghesmei ne mântuiește și nici numărul afundărilor (sau afundarea în sine) ci calitatea credinței și a rugăciunii noastre orice exagerare și abatere de la tradițiile bisericii nu sunt binevenite.

loading...

Lasă un comentariu