Andi Cristea: Propaganda rusă vrea să otrăvească prietenia dintre Bucureşti şi Chișinău pentru a produce neîncredere în ochii partenerilor europeni

Propaganda rusă speculează orice greşeală survenită pe axa  Bucureşti – Chişinău pentru a produce neîncrederea partenerilor europeni în acţiunile României faţă de Republica Moldova, a declarat, într-un interviu pentru Jurnalistii.ro, eurodeputatul PSD Andi Cristea, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a plenului comunitar şi preşedintele Delegaţiei Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Republica Moldova.

De asemenea, Cristea a mai subliniat faptul că forţele politice de la Bucureşti trebuie să sprijine formarea unei coaliţii pro-europene la Chişinău în contextul alegerilor parlamentare din această toamnă, pentru ca drumul european al Republicii Moldova să nu fie deturnat de forţele pro-ruse.

Jurnaliştii.ro: Recent, ați efectuat o vizită la Chișinău, unde v-ați întâlnit cu premierul Pavel Filip și cu liderul PDM, Vladimir Plahotniuc. Care a fost miza acestei întâlniri deosebit de importante pentru Executivul de la Chișinău, în contextul alegerilor parlamentare din această toamnă?

Andi Cristea:  Vizita mea la Chișinău a venit ca urmare a invitației de a lua parte la conferința interparlamentară "Georgia, Republica Moldova și Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările de securitate curente", găzduită de Parlamentul Moldovei și organizată în parteneriat cu Atlantic Council, la inițiativa președinților parlamentelor Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Am folosit această ocazie pentru purta și o serie de discuții bilaterale la Chișinău cu responsabili politici.

Republica Moldova și, în general, relațiile cu statele Parteneriatului Estic se află constant pe agenda instituțiilor europene, interesul fiind cu atât mai mare în context electoral – nu vrem să ne scape printre degete ce am consstruit împreună cu atâtea eforturi în ultimii ani.

De aceea, mesajele pe care le-am transmis liderilor coaliției de guvernare de la Chișinău se leagă de evoluția reformelor. Am subliniat importanța de a nu se devia nici ca ritm, nici ca orientare de la programele asumate, cu toate că ne așteptăm ca dezbaterile politice să se inflameze în preajma campaniei electorale.

Personal, sunt de părere că opoziția Est versus Vest descrie doar o parte din problemele Republicii Moldova; miza cea mare rămâne în zona implementării reformelor și a calității actului de guvernare. Discuția cu președintele PDM s-a desfășurat în această notă, partidul său susținând că guvernarea nu se va abate de la planurile sale pe fundal electoral.

Nu în ultimul rând, i-am asigurat pe liderii moldoveni de susținerea politică și economică a României, confirmată cu doar câteva zile înainte și de Prim-ministrul Viorica Dăncilă.

Care este stadiul reformelor pe care guvernarea de la Chișinău le-a convenit cu oficialii de la UE la Vilnius când s-a parafat Acordul de Asociere la UE? Este Republica Moldova un partener credibil și serios?

Reformele decurg, în mare măsură, conform termenilor conveniți cu oficialii europeni, însă mereu este loc de mai bine, în special în asigurarea unui impact mai rapid al măsurilor în viața de zi cu zi a moldovenilor. Următorul Consiliu de Asociere UE – Moldova va judeca asupra chestiunilor de natură tehnică, unde eu văd un progres semnificativ.

Nu am îndoieli că guvernarea de la Chișinău tratează cu seriozitate integrarea europeană. În același timp, ținem cont și de faptul că unele reforme, așa cum este cea a sistemului judiciar, au nevoie de un angajament mai puternic și de implementare pe măsură – dacă Moldova vrea o perspectivă de aderare clară, atunci aici trebuie intervenit și mai hotărât.

Alte reforme, așa cum sunt cele de ordin social, au o perioadă de implementare mai mare, pentru că depind și de arhitectura instituțiilor centrale și locale, aflate și ele în proces de reorganizare, scrie jurnalistii.ro.

În același timp, îmi exprim speranța că reforma electorală, care a ocupat agenda publică foarte mult timp și a pus în umbră alte procese, va fi implementată în mod transparent, iar alegerile se vor desfășura normal.

Per total, Republica Moldova este un partener credibil și serios pentru Uniunea Europeană, dar sunt încă multe lucruri de pus la punct pentru alte evoluții în această relație, pentru că am plecat de foarte jos acum doi ani. Cel mai important, dacă finalul anului 2018 nu va aduce o nouă coaliție pro-europeană la putere, atunci riscăm să facem mulți pași înapoi.

Cum caracterizați contrele dintre șeful statului moldovean și Guvernul condus de Pavel Filip? Dar declarațiile belicoase pe care acesta le face aproape zilnic împotriva României și a UE?

Nu m-aș duce prea departe, este un conflict pur politic, pe care Președintele Dodon îl reîncălzește de fiecare dată când simte că intră într-un con de umbră. Nu cred că este vorba nici măcar de actualul prim ministru sau de actuala majoritate parlamentară, pentru că oricine altcineva ar promova apropierea față de Uniunea Europeană ar atrage critici și reacții similare.

Funcția președintelui, în Republica Moldova, are numeroase limitări constituționale, așadar domnul Dodon nu are la dispoziție prea multe instrumente pentru a le da oamenilor ceea ce a promis în campanie.

Apelând la critici și contre, se menține în atenția potențialilor votanți. Caută să dea vina pe alții pentru ce nu reușește domnia sa să facă, deși planul său ignoră total ce este de făcut pentru ca moldovenilor să le fie mai bine. Legat de declarațiile negative la adresa României și a Uniunii Europene, cred că sunt pe cât de comice, pe atât de triste.

Președintele Dodon nu are prieteni în UE și nici nu arată vreun interes în acest sens. În același timp, prietenii săi de la Est nu ajută Republica Moldova nici pe departe atât cât o fac România și alte state europene, ci dimpotrivă. După cum vedeți, politic există o motivație, dar tacticile alese sunt păguboase pentru economie și stabilitate.

Cum vedeți mișcarea unionistă din R. Moldova și declarațiile pentru unire pe care le-au semnat aproximativ 70 de primari din spațiul moldav? Este credibil și fezabil proiectul reunificării celor două maluri ale Prutului?

Într-o oarecare măsură, este normal să existe și un astfel de curent de gândire în Republica Moldova, așa cum există și în România. Dreptul românilor de a se manifesta pe acest subiect este legitim. Nu știu cât de masiv este la acest moment sau care este potențialul de creștere. În același timp, chiar dacă lucrăm de multe ori cu simboluri, așa cum sunt declarațiile pentru unire semnate de primarii moldoveni, relevantă într-un final este voința oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Mai trebuie spus un lucru, propaganda rusă speculează orice pas greşit pentru a otrăvi prietenia şi relaţiile dintre Bucureşti şi Chisinău şi pentru a produce neîncredere în ochii partenerilor europeni în acţiunile României faţă de Republica Moldova. Totuși, partidele care susțin relația cu România sau relația cu Uniunea Europeană ar trebui să privească mai atent la viitorul apropiat și să înceapă să lucreze la o coaliție pro-europeană.

Ca oficial european îmi doresc ca între România şi Republica Moldova să nu mai existe niciodată graniţa sovietică de sârmă ghimpată, ci graniţa ştearsă de tip spatiu Schengen, dintre două state membre ale UE.

Părerea mea este că, dincolo de teza unionistă, ar trebui să ne concentrăm pe soluții la problemele Republicii Moldova, lucru pe care România îl face de mult timp: sprijinim țara vecină cu fonduri, ajutor material și tehnic, susținem Chișinăul în cadrul Uniunii Europene și ne preocupăm de soarta cetățenilor de peste Prut, mulți dintre ei deținători de pașapoarte românești. Cred că relația dintre România și Republica Moldova este la fel ca aceea a doi frați ajunși la maturitate.

Cum catalogați vizita doamnei premier Viorica Dăncilă de la Chișinău? Ar putea să aducă un nou suflu în relația București-Chișinău, după ce în vremea fostului premier Mihai Tudose a stagnat?

Vizita Doamnei Viorica Dăncilă în Republica Moldova a fost cu siguranță un semnal pozitiv: după Bruxelles, Premierul României a mers la Chișinău. Este evident că, pentru guvernarea de la București, relația cu Republica Moldova este una foarte importantă, care evoluează mereu, pe diverse nivele.

Nu știu dacă în acest punct este vorba de un suflu nou, pentru că mai degrabă vorbim de rezultatele unor procese inițiate anterior, așa cum este gazoductul, precum și de reafirmarea priorităților Bucureștiului în raport cu Chișinăul: sprijin în Uniunea Europeană, investiții românești în Republica Moldova, dialog politic și guvernamental, susținerea reformelor instituționale.

Ce este important este că actuala majoritate de la București tratează relația cu Chișinăul ca pe o reală prioritate, în vreme ce la Bruxelles încercăm să asigurăm un raport instituțional corect. România are încredere în șansele Republicii Moldova, lucru evident nu doar la nivel politic, ci și la nivelul mediului de afaceri.

Cum vedeți lupta electorală din această toamnă de la Chișinău? Cu ce șanse pornesc forțele pro-europene cât și cele pro-unioniste în această bătălie?

Am speranța că lupta va fi mai rațională decât în anii anteriori, dusă de o clasă politică demnă să conducă țara în următorii patru ani. Din păcate, cred că vom avea și o puternică dimensiune geopolitică în campanie, din care nu se poate ieși, ca alternativă, decât printr-un proiect de țară coerent. Șansele vor depinde așadar de existența sau inexistența unui astfel de proiect și a unei coaliții politice și societale care să îl susțină.

Proiectul de apropiere față de Uniunea Europeană este cel în care eu, personal, cred mult, dar rămâne ca el să determine coagularea celor care îl pot duce la îndeplinire.

În același timp, sondajele arată mai bine decât mine că forțele pro-europene se bucură de susținere. Provocarea pentru aceste forțe va fi să se coalizeze în competiția cu forțele pro-ruse și să nu mai caute fiecare pe seama celuilat câte un segment din electorat, când potențialul total de vot pentru cauza pro-europeană este unul semnificativ.

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu