Alexandru Tanase: Proiectul cu privire la reforma Procuraturii trebuie să ajungă în Parlament doar după expertiza Comisiei de la Veneţia

Fostul Ministru al Justiţiei şi Preşedinte al Curţii Constituţionale Alexandru Tanase susţine că proiectul cu privire la reforma Procuraturii, care a fost aprobat de Guvern, poate ajunge în Parlament doar după ce va trece prin expertiza Comisiei de la Veneţia. Totodată, Tanase spune că propunerea Procurorului General de către Ministrul Justiției și numirea acestuia de către Președintele Republicii este "formula politizării perfecte" a mecanismului de numire a Procurorului General. Despre aceasta Alexandru Tanase a scris pe blogul său. 

"Actuala putere se află într-o dificultate politică de a accepta numirea unui Procuror General selectat de CSP, care este emanația actualului corp de procurori, ce ani buni i-a „documentat”, le-a ascultat telefoanele și le-a făcut dosare la comandă, celor care azi dețin puterea de stat. Eu cred ca acest detaliu explică (dar nu justifică) promovarea cu atâta repeziciune a acestui proiect prin Guvern, chiar dacă încă nu știm cum au fost conciliate cele două propuneri (a Ministerului Justiției și a Președintelui Republicii).

Astfel, este greu de estimat care va fi finalitatea concursului declarat de CSP pentru selectarea candidaturii Procurorului General, oricât de legal ar fi. Nu este exclus ca acest subiect să fie acea buturugă mică, care să pună la grea încercare actuala coaliție de guvernământ. Un lucru însă este clar - rolul cheie în acest proces îl va juca Președintele Igor Dodon, care poate accepta rezultatele concursului derulat de CSP (bineînțeles, dacă CSP va propune o candidatură agreată de acesta).  

La ora actuală, procedura de numire a Procurorului General este prevăzută de Articolul 125 alin. (1) din Constituție, care stipulează următoarele: Procurorul General este numit în funcție de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit. După cum vedem, nici o sintagmă din textul Art. 125 alin. (1) din Constituție nu deschide posibilitatea transferului polului decizional în procesul de numire a Procurorului General altor instituții, inclusiv Ministerului Justiției.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, adoptat de Guvern, prevede de facto instituirea unui mecanism politic, neprevăzut de Constituție, ce ar permite Ministrului Justiției să propună CSP candidații pentru funcția de Procuror General. Chiar dacă autorii au vorbit de „crearea unui filtru la nivelul MJ”, în realitate, este vorba de mutarea polului decizional în procesul de numire a Procurorului General la Guvern, iar CSP revenindu-i rolul de a alege din ceea ce propune Guvernul. 

De fapt, proiectul intenționează să schimbe substanțial procedura de numire a Procurorului General și să instituie un model, care, de altfel, există în mai multe state europene. Potrivit acestui model, procurorul general este numit la propunerea sau chiar de către Ministrul Justiției. Un asemenea model este în general criticat de UE, fiind însoțit de mecanisme foarte comlexe de checks and balances pe care în sistemul nostru nu le avem. Astfel, preluarea unui element dintr-un sistem și transplantarea acestuia într-un sistem total diferit este inacceptabilă. Mai mult ca atât, actuala redacție a Art. 125 alin. (1) din Constituție face imposibilă implementarea unui asemenea model. Mai mult ca atât,  acceptarea unui asemenea model presupune un cu totul altfel de concept de organizare a procuraturii, care nu poate fi implantat printr-o simplă modificare a legii actuale.

Sintagma conținută la art. 125 alin. (1) din Constituție „la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor” nu poate fi interpretată altfel decât restrictiv, în sensul că CSP ar avea competența exclusivă de a propune Președintelui Republicii Moldova candidatura Procurorul General -  iar orice „filtru” de natură sa submineze această competență ar ridica grave probleme de constituționalitate.  

În acest context, este necesar să punctez câteva chestiuni legate de așa-numitele „filtre”. Adevăratul scop al instituirii a tot felul de filtre constă în substituirea mecanismelor  legale cu alte mecanisme neprevăzute de Constituție, în speranța că acelea vor funcționa mai bine. După o anumită perioadă de timp, ajungem să „filtrăm filtrele”. Cine va „filtra” din punct de vedere profesional sau al integrității membrii comisiei care trebuie să „filtreze” candidații la funcția de procuror? Cât de bine au funcționat aceste „filtre”, s-a văzut în cazul procedurii de selectare a judecătorilor la Curtea Constituțională?  

Mesajul politic central al actualei puteri a fost depolitizarea instituțiilor, inclusiv a instituției procuraturii. Contrar acestui mesaj, proiectul adoptat de guvern[9], eludând actuala redacție a art. 125 alin. (1) din Constituție și transferând voluntarist polul decizional de la CSP la o comisie constituită de Ministerul Justiției, politizează și mai tare această procedură. De fapt, propunerea Procurorului General de către Ministrul Justiției și numirea acestuia de către Președintele Republicii este formula politizării perfecte a mecanismului de numire a Procurorului General.

Astfel, o veritabilă reformă a procuraturii, de care Republica Moldova chiar are nevoie, a fost redusă la o serie de modificări destul de sumare și amatoricești, care ridică mari probleme de constituționalitate și care, în realitate, mai mult vor politiza această instituție. O veritabilă reformă a procuraturii, care ar fi construită pe un alt model, nu poate fi făcută fără modificarea Constituției și a întregii arhitecturi a procedurilor penale.   

Un ultim detaliu asupra căruia aș vrea să insist. Proiectul aprobat de Guvern ar trebui să ajungă în ordinea de zi a Parlamentului doar după expertizarea acestuia de către Comisia de  la Veneția, iar în cazul în care Parlamentul va adopta acest proiect în regim stahanovist, până la promulgare, Președintele Republici ar trebui să ceară Curții Constituționale efectuarea unui control prealabil de constituționalitate.", a scris Tanase. 

CITEŞTE ŞI: Transparenţă în stil ACUM-PSRM. Parlamentul se convoacă în şedinţă, iar ordinea de zi este ţinută în secret

Lasă un comentariu