Alegeri legislative în Catalonia. Şase partide au fost incluse în buletinele de vot

Embed:

Catalanii sunt chemați astăzi la urne pentru a alege un nou parlament local, care va avea misiunea de a pune punct crizei din regiune. Trei partide politice unioniste şi trei secesioniste s-au înscris în cursa electorală.

Din tabăra celor care îşi doresc independenţa regiunii face parte formaţiunea "Împreună pentru Catalonia", a fostului lider al autonomiei Carles Puigdemont. Din cauza recentelor scandaluri, partidul a pierdut însă o mare parte dintre susţinători.

Acum, formaţiunea preferată a separatiştilor este "Stânga Republicană", creditată în sondaje cu 23 la sută dintre voturi. Partidul aparţine fostului vicepreședinte catalan Oriol Junqueras, care a fost pus după gratii în urma referendumului de independenţă din data de 1 octombrie.

Cea de-a treia formațiune separatistă este Candidatura Unităţii Populare. Partidul este creditat cu şapte la sută dintre voturi şi critică celelalte două formaţiuni care optează pentru independenţă că au cedat în fața amenințărilor Madridului.

De cealaltă parte a baricadei sunt socialiştii, Partidul Popular al premierului Mariano Rajoy şi Partidul "Cetăţenii", preferata unioniștilor catalani.

Sondajele arată un rezultat bun şi pentru Partidul Socialist. În acest moment, niciunul dintre cele două blocuri nu este creditat de sondaje cu majoritatea absolută.

Partidele pro și contra independenței regiunii sunt foarte apropiate şi există riscul unui scrutin anticipat.

Criza din Catalonia a început după ce, în data de 1 octombrie, în regiune a fost organizat un referendum pentru independenţă. În acea zi, au avut loc violențe între forțele de ordine și alegători.

Peste 800 de oameni au fost răniți în urma violenţelor din fața secțiilor de votare. Poliţiştii au tras cu gloanţe de cauciuc în mulţime și au folosit bâte.

Cu toate acestea, 42 la sută dintre cetățenii Cataloniei au reușit să voteze, iar 90 de procente dintre ei au ales separarea de Spania.

"Cetăţenii Cataloniei şi-au câştigat dreptul la un stat independent, sub forma unei republici", a declarat fostul lider al Cataloniei, Carles Puigdemont.

Autoritățile de la Madrid au criticat în termeni duri scrutinul.

"Acest proces a servit doar la crearea unor diviziuni, la semănarea tensiunilor între cetăţeni, a creat probleme pe străzi și a provocat situații nedorite", a spus premierul Spaniei, Mariano Rajoy.

Ulterior, autoritățile catalane au semnat un act unilateral de declarare a independenței regiunii, pe care l-au suspendat pentru câteva săptămâni pentru a dialoga cu Madridul.

Premierul Mariano Rajoy a declarat însă că nu intenționează să poarte discuții pe această temă. După mai multe schimburi de replici și amenințări, autoritățile catalane au anunțat divorțul de Madrid.

Drept răspuns, autoritățile constituţionale au suspendat autonomia Cataloniei.

"Este un articol injust și ilegal, care caută nu doar eradicarea suveranității noastre, dar și să pună sfârșit naționalismului catalan", a declarat fostul lider al Cataloniei, Carles Puigdemont.

Autoritățile de la Madrid au preluat conducerea Cataloniei, au demis parlamentul regional și pe liderul separatist și au anunțat alegeri anticipate.

Şeful executivului spaniol a declarat că liderii catalani, inclusiv Carles Puigdemont care a fugit la Bruxelles, vor fi puși sub acuzare pentru acte de rebeliune.

"Nu sunt aici pentru a cere azil politic. Sunt aici pentru a putea acţiona în libertate şi pentru a fi în siguranţă", a spus Carles Puigdemont.

Ulterior, Carles Puigdemont s-a predat autorităților belgiene, dar a fost eliberat condiționat în urma unor audieri.

Autoritățile de la Madrid au retras mandatul european de arestare a fostului lider catalan, după ce acesta s-a arătat dispus să se întoarcă de bunăvoie în Spania.

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu