ALEGE PUBLIKA. Moldovenii au facut cozi în faţa secţiilor de votare

Embed:

(UPDATE 20:45)  Până la această oră au votat 1.439.904 de persoane, ceea ce constituie 48,91%. Cele mai active sunt persoanele cu vârstele 56-70 de ani, 457.882 circa de persoane și-au dat votul, mai puțin activi sunt tinerii cu vârstele cuprinse între 18-25 de ani, 121.532 de tineri și-au exprimat votul.

(UPDATE 20:26) Până la această oră au votat 1.431.953 de persoane, ceea ce constituie 48,68%. Cele mai active sunt persoanele cu vârstele 56-70 de ani, 459.083 circa de persoane și-au dat votul, mai puțin activi sunt tinerii cu vârstele cuprinse între 18-25 de ani, 120.646 de tineri și-au exprimat votul.

(UPDATE 20:00) Până la această oră au votat 1.420.800 de persoane, ceea ce constituie 48,34%. Cele mai active sunt persoanele cu vârstele 56-70 de ani, 456.022 circa de persoane și-au dat votul, mai puțin activi sunt tinerii cu vârstele cuprinse între 18-25 de ani, 119.380 de tineri și-au exprimat votul.

Activism civic sporit în satul Micăuți. Pe la ora 13.00 s-au format cozi la secția de votare. Un locuitor al satului a trimis pe adresa redacției dinstrășeni.md fotografii din care se vede că mai mulți oameni așteaptă în rând ca să voteze.

Și la nivel național prezența la vot este mai mare comparativ cu alegerile parlamentare anterioare.

Satul Micăuți face parte din circumscripția 20 Strășeni, unde sunt înregistrați  cinci candidați. Primul pe listă este premierul Pavel Filip, care este de origine din raionul Strășeni, din satul Pănășești.

Conform situației de la ora 14.00, peste 30% din cetățenii înscriși în listele electorale au mers și au votat.

(UPDATE 17:35) Până la această oră au votat 1.263.885 de persoane, ceea ce constituie 43,38%. Cele mai active sunt persoanele cu vârstele 56-70 de ani, 426.803 circa de persoane și-au dat votul, mai puțin activi sunt tinerii cu vârstele cuprinse între 18-25 de ani, 99.497 de tineri și-au exprimat votul.

(UPDATE 17:05) Până la această oră au votat 1.235.839 de persoane, ceea ce constituie 42.12%. Cele mai active sunt persoanele cu vârstele 56-70 de ani, 418.583 circa de persoane și-au dat votul, mai puțin activi sunt tinerii cu vârstele cuprinse între 18-25 de ani, 96.799 de tineri și-au exprimat votul. 

(UPDATE 16:34) Până la această oră au votat 1.181.77 de persoane, ceea ce constituie  40,70%. Cele mai active sunt persoanele cu vârstele 56-70 de ani, circa 408.783 de persoane și-au dat votul, mai puțin activi sunt tinerii cu vârstele cuprinse între 18-25 de ani, 91.762 de tineri și-au exprimat votul. 

(UPDATE 15:55) Până la această oră au votat 1.124.096 de persoane, ceea ce constituie  38,83%. Cele mai active sunt persoanele cu vârstele 56-70 de ani, circa 395.442 de persoane și-au dat votul, mai puțin activi sunt tinerii cu vârstele cuprinse între 18-25 de ani, 85.587 de tineri și-au exprimat votul. 

(UPDATE 14:55) Până la această oră au votat 1.016.178 de persoane, ceea ce constituie 35,25%. Cele mai active sunt persoanele cu vârstele 56-70 de ani, circa 367.675 de persoane și-au dat votul, mai puțin activi sunt tinerii cu vârstele cuprinse între 18-25 de ani, 73.773 de tineri și-au exprimat votul. 

(UPDATE 14:30)  La urne s-au prezentat 983.600 alegători, ceea ce reprezintă 34,16% din totalul persoanelor cu drept de vot.

(UPDATE 13:38) Şeful staffului electoral al PDM, Vlad Cebotari, a venit cu unele precizări privind desfășurarea procesului de votare.

"Există, ca de obicei și sesizări punctuale la CEC, pentru că unii uită sau refuză să respecte legea. Iar noi, așa cum am promis, suntem foarte atenți azi, ca procesul de votare și rezultatele să fie corecte și transparente", a menţionat Vlad Cebotari.

(UPDATE 13:00) Potrivit CEC, până la ora 13.00, circa 800.000 de alegători s-au prezentat la urne, ceea ce reprezintă peste 28% din numărul cetățenilor cu drept de vot. Dacă e să comparăm cu alegerile parlamentare din 2014, atunci către această oră își exercitase dreptul la vot circa 21% din alegătorii din țară și de peste hotare, iar la scrutinul prezidențial din 2016, în primul tur - 28 %, în turul II - 29%.

Toate secțiile de votare din cele 50 de circumscripții uninominale, deschise până acum, sunt în plină desfășurare a procesului de votare, iar la ora 14.00 își vor începe activitatea secțiile de votare din circumscripția 51, SUA și Canada.

Până la ora 13:00, circa 27 mii de cetățeni ai Republicii Moldova de peste hotare și-au exercitat dreptul la vot. La unele secții de votare, de exemplu, Frankfurt, Dublin, Bologna, Modena, Parma, Treviso s-au format cozi. De aceea, cetățenii sunt îndemnaţi de CEC să intre pe pagina diaspora.voteaza.md pentru a se informa privind de cea mai apropiată secție de votare unde poate participa la alegeri. În cazul în care în localitatea unde sunt deschise multe secții de votare, alegătorii sunt îndemnați s-o aleagă pe cea mai puțin aglomerată.

Potrivit CEC, în toate secțiile de votare au fost repartizate lupe și plicuri – șablon, care vor facilita procesul de votare al persoanelor cu dizabilități de vedere. La fel, pentru a facilita procesul de vot pentru persoanele cu deficiențe de vedere, 3 secții de votare din localitățile au fost dotate cu sisteme televizate cu circuit închis. Iar în 5 secții a fost aprobată desfășurarea serviciului de translare mimico-gestuală.

Alegătorii care nu se pot deplasa la secția de votare din motive de sănătate, au dreptul până la ora 15.00, să solicite urna mobilă la domiciliu.

(UPDATE 12:00) La urne s-au prezentat 605.674 alegători, ceea ce reprezintă 21,29% din totalul persoanelor cu drept de vot.

Dintre cei care și-au exprimat opțiunea de vot, 49,23% sunt bărbați, în timp ce 50,77% sunt femei.

(UPDATE 11:30) 17.22% de cetățeni cu drept de vot și-au exprimat votul până la ora 11:30.

(UPDATE 10:20) Președintele PDMVlad Plahotniuc, a votat la secția numărul 10 din sectorul Centru al municipiului Chișinău.

"Am votat pentru Partidul Democrat, am votat pentru unicul partid care, prin ordinea și disciplina aduse în instituții și în țară, prin politicile economice promovate, a reușit să aducă în bugetul țării cu 15 mlrd de lei mai mult decât au făcut-o guvernările precedente. Partidul Democrat, cu acești bani, a reușit să majoreze salariile și pensiile, să construiască drumuri bune în toată țara, să lanseze proiectul "Prima Casă" pentru tineri, să majoreze indemnizațiile și ajutoarele, să majoreze indemnizația la nașterea copilului până la 10 mii de lei, să ofere familiilor pentru fiecare copil câte 200 de lei lunar până la 18 ani, să ofere medicamente gratis, să ofere pensionarilor 600 de lei de Crăciun și va oferi și de Paști și multe, multe altele", a declarat Vlad Plahotniuc după ieșirea din secția de vot.

De asemenea, liderul democrat a precizat că a votat "pentru ca Moldova să nu mai nimerească din nou pe mâinile partidelor de opoziție incompetente, care vor să vină la guvernare să stopeze indemnizațiile și ajutoarele, să micșoreze salariile și pensiile, să închidă școlile, cum au mai făcut-o, și să arunce țara în haos și sărăcie".

Liderul democraților a făcut un apel către toți cetățenii să vină la vot și să voteze pentru continuarea stabilității și dezvoltarea țării.

(UPDATE 10:15) PDM a sesizat CEC despre faptul că, în mai multe secții de votare, reprezentanții unui ONG fac presiuni asupra membrilor Birourilor Electorale.

(UPDATE 10:05) Andrian Candu: Am votat ca toate proiectele, faptele bune să continue. Am votat pentru PDM. Viitorul ţării este în votul oamenilor

(UPDATE 10:00) Până la această oră au votat aproximativ 284.626 de persoane, ceea ce connstituie 10,09%. Cei mai activi sunt persoanele cu vârstele 56-70 de ani, circa 120.937 de persoane și-au dat votul, mai puțin activi sunt tinerii cu vârstele cuprinse între 18-25 de ani, aproximativ 14,495 de tineri și-au exprimat votul. La momentul actual au votat 149.405 de bărbați și 140.723 de femei.

(UPDATE 08:58) Astăzi, Moldova alege din nou. Oamenii sunt chemaţi să îşi decidă viitorul pentru următorii patru ani. Şi premierul Pavel Filip a trecut pe la secţia de votare. Potrivit lui, şi-a dat votul pentru echipa PDM, cea care a demonstta prin fapte că poate guverna o ţară. 

Citeşte şi: Pavel Filip a votat: Pentru echipa PDM, cea care a demonstrat prin fapte că poate guverna o ţară (VIDEO)


(UPDATE 08:30)  Oamenii sunt chemaţi să îşi decidă viitorul pentru următorii patru ani. Află aici tot ce se întâmplă la alegerile parlamentare 2019 şi PREZENŢA LA VOT (LIVE VIDEO)

(07:10) Astăzi, Moldova alege din nou. Oamenii sunt chemaţi să îşi decidă viitorul pentru următorii patru ani. Este ziua care va rămâne în istorie, iar noi te invităm să o trăim împreună şi să alegi Publika.

Cele mai noi informaţii despre scrutinul parlamentar şi referendum le vei găsi şi pe site-ul alegepublika.md. Pe parcursul întregii zile, corespondenţii noştri vor fi în mijlocul celor mai importante evenimente şi ne vor spune, în direct, cum se desfăşoară scrutinul.  

Atât alegerile parlamentare, cât şi referendumul consultativ au loc într-o singură zi. Secţiile de votare vor fi deschise între orele 7:00 şi 21:00, ora locală a ţării unde se află localul de votare.

Alegătorul va primi patru buletine de vot: două pentru alegerea deputaţilor şi alte două pentru referendum.

Fiecare cetățean cu drept de vot care participă la scrutin îi prezintă actul de identitate operatorului din secţia de votare. Datele personale sunt introduse în Registrul Electronic al Alegătorilor, iar sistemul informațional automatizat va semnala dacă persoana are dreptul să-şi exprime opţiunea de vot, dacă este arondată anume la această secție de votare și dacă nu a mai participat la scrutinul respectiv.

Ulterior, alegătorul semnează în lista electorală de bază în dreptul numelui său sau în lista suplimentară. Sunt aplicate două semnături: una prin care confirmă că a primit buletinele de vot pentru alegerea deputaților și alta - pentru referendum. Ulterior, un membru al biroului secției de votare aplică ştampila "Votat" în actul de identitate care confirmă votul și îi înmânează alegătorului buletinele. Acestea vor fi completate doar în cabina de vot, prin aplicarea unei singure ștampile pe fiecare buletin. Ulterior, buletinele vor fi introduse în urnă.

Potrivit Codului Electoral, este interzisă scoaterea buletinului de vot din secţia de votare. Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al secției de votare îl anulează şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot.

În cazul în care, aproape de ora 21:00, când se închid secţiile de votare, în incinta unui birou sunt mai mulţi alegători care nu au reuşit să-şi exprime opţiunea de vot, funcţionarii electorali decid dacă prelungesc perioada.

PUBLIKA.MD menţionează că, pentru prima dată, alegerile au loc în baza sistemului mixt de vot. Asta înseamnă că 50 de parlamentari sunt aleşi ca şi la precedentele alegeri, pe liste de partid, şi 51 - în circumscripţii uninominale. Repartizarea celor 50 de mandate de deputat în circumscripţia naţională se va face doar pentru concurenţii care au depăşit pragul electoral: 6% în cazul partidelor şi 8% în cazul blocurilor electorale.

Votul uninominal înseamnă că oamenii vor alege câte un candidat în circumscripţia unde au viză de reşedinţă. În total sunt 51 de circumscripţii, unde candidează 300 de concurenţi. Cele mai multe, 11 la număr, sunt în municipiul Chişinău,două în municipiul Bălţi, 3 peste hotare, câte 2 în  Găgăuzia şi Transnistria şi 31 în restul ţării.

Conform legislaţiei electorale, în fiecare circumscripție va fi organizat un singur tur, iar învingător va ieşi cel care va obţine cele mai multe voturi.

Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, Consiliul Electoral de Circumscripţie va stabili câştigătorul prin tragere la sorţi. În cazul în care acesta e ales şi pe listă de partid, va fi luat în considerare doar rezultatul din circumscripţia uninominală.

La atribuirea mandatelor de partid, candidatul respectiv nu va fi luat în calcul.

Lista partidelor înscrise în cursa pentru alegerile parlamentare

14 formaţiuni politice şi un bloc electoral s-au înscris în cursa pentru alegerile parlamentare, în circumscripţia naţională.

Primul în buletinul de vot este Partidul Democrat din Moldova. În capul listei este preşedintele formaţiunii, Vlad PlahotniucUrmătorul în buletin este blocul electoral "ACUM", în frunte cu Maia Sandu şi Andrei Năstase. Partidul Comuniștilor, ocupă locul al treilea în buletin. Primul în lista acestei formaţiuni este Vladimir Voronin.

Al patrulea în buletinul de vot este Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Lista PSRM este condusă de Zinaida Greceanîi. Partidul "Șor" figurează cu numărul cinci în buletin. Cap de listă este preşedintele formaţiunii, Ilan Şor.

Cu numărul şase este Mișcarea Populară Antimafie, condusă de Sergiu Mocanu. Următoarea în buletinul de vot este formaţiunea "Partidul Nostru", care îl are cap de listă pe Ilian Cașu.

Numărul 8 i-a revenit Partidului Național Liberal condus de Vitalia Pavlicenco. Al nouălea în buletin este Partidul "Voința Poporului", cu Ştefan Urâtu în capul listei. Partidul Regiunilor din Moldova, în frunte cu Pavel Kalinin, are numărul 10 în buletin.

Următorul este Partidul "Democrația Acasă". Mișcarea "Speranța-Nadejda" are numărul 12 în buletin. Numărul 13 i-a revenit Partidului "Patria", în frunte cu Sergiu Biriucov. Partidul Verde Ecologist este al 14-lea în buletin. Verzii l-au inclus primul în listă pe Anatol Prohniţchi. 

Ultimul, pe locul 15 în buletin, este Partidul Liberal, în frunte cu Dorin Chirtoacă. Buletinul de vot pentru circumscripția națională are o lungime de 39 de centimetri și este de culoare gri.

325 de concurenţi electorali luptă pentru fotoliile de deputaţi în cele 51 de circumscripţii uninominale. 269 sunt susţinuţi de partide, iar 56 - independenţi. 

Aceştia pot fi aleşi DOAR de către alegătorii care au domiciliul în circumscripţia uninominală în care concurează. În fiecare va fi ales un singur parlamentar.

În ţară, au fost constituite 48 de circumscripţii. Alte trei au fost create în străinătate: una la Est de Republica Moldova, alta la Vest și încă una pentru diaspora din Statele Unite şi Canada. În ultimele două sunt înregistrați și cei mai mulți concurenți - câte 13 candidați. 

În țară, printre cele mai râvnite circumscripții este cea de la Edineț, dar şi numărul 30 din Chișinău, unde sunt înregistrați câte nouă concurenți. De asemenea, e mare înghesuială şi în circumscripția Glodeni și cea cu numărul 9 din Bălți, unde s-au înscris în cursă câte opt candidați. 

Buletinele de vot pentru alegerile parlamentare în circumscripţiile uninominale au lungimi diferite, în funcţie de numărul concurenţilor. Cele mai lungi sunt în circumscripţiile din afara ţării, cu numărul 50 şi 51, unde sunt înscrişi câte 13 pretendenţi pentru fotoliul de deputat. Cel mai scurt buletin este cel pentru circumscripţia cu numărul 4 din Râşcani, unde au fost înregistrate doar patru persoane.

Buletinele de vot sunt tipărite pe hârtie opacă şi au culoarea violet. Tipărirea unui buletin a costat 33 de bani.

Sistemul electoral, modificat de mai multe ori în Republica Moldova

De-a lungul anilor, sistemul electoral a fost modificat de mai multe ori în Republica Moldova.  În primăvara anului 1990, au fost organizate primele alegeri parlamentare pe principii noi, în baza sistemului electoral majoritar, adică în circumscripţii. 

Atunci, în Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, care ulterior a devenit primul Parlament al Republicii Moldova, urmau să fie aleşi 380 de deputaţi. În urma scrutinului, au fost ocupate 371 de fotolii. Şi asta pentru că în nouă circumscripţii alegerile nu au fost validate din cauza prezenţei scăzute la vot.  Deputaţii din primul Parlament au decis ulterior să treacă de la sistemul electoral majoritar la cel proporţional, adică pe liste de partid, şi au redus numărul de aleşi ai poporului de la 380 la 104. 

Astfel, următoarele alegeri parlamentare, cele din februarie 1994, s-au desfăşurat într-o singură circumscripţie electorală, constituită pe întreg teritoriul ţării. Noii deputaţi au decis, la rândul lor, să micşoreze numărul de parlamentari de la 104 la 101. La stabilirea numărului de aleşi ai poporului, s-a luat în considerare experiența Estoniei, ţară care avea, la acel moment, aproape acelaşi număr de cetăţeni ca al Republicii Moldova. 

loading...
Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu