A doua rundă de audieri publice pentru Votul Uninominal. Cele mai importante DECLARAŢII

Embed:

Deputaţi, lideri de partide extraparlamentare, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic au participat astăzi la a doua rundă de audieri publice pe marginea proiectului privind introducerea votului uninominal.

Dezbaterile au vizat criteriile de formare a circumscripțiilor, reprezentarea diasporei, a autonomiei Găgăuze, dar și a regiunii din stânga Nistrului.

Noul sistem uninominal prevede crearea a 101 circumscripţii uninominale permanente, inclusiv pe teritoriul din stânga Nistrului şi peste hotare. Pentru formarea acestora, se va ţine cont de numărul de alegători înscrişi în listele electorale la cele mai recente alegeri.

Autorii iniţiativei propun ca acestea să fie create în cel mult şase luni până la scrutin. În anumite cazuri, cu titlu de excepţie, termenul este de 90 de zile înainte de alegeri.

"Motivaţia este simplă, că evident migraţia alegătorilor este încă destul de mare şi listele electorale se actualizează anual", a declarat deputatul PDM, Sergiu Sîrbu.

Potrivit preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, crearea circumscripțiilor în țară depinde, în mare parte, de constituirea celor de peste hotare. Şi asta pentru că alegătorii din străinătate vor fi excluşi din listele electorale de bază din țară.

"Criteriile și mecanismele de constituire a acestor circumscripții trebuie să fie foarte clar stabilite în lege și să nu fie lăsată pe seama Comisiei Electorale Centrale, pentru că vizează inclusiv și aspecte politice", a afirmat președintele CEC, Alina Russu.

"În ceea ce privește cine și cum constituie secțiile de votare, pentru că și aici avem o problem din punctual nostru de vedere, Ministerul de Externe trebuie să fie exclus din acest proces și doar Comisia Electorală Centrală să fie responsabilă", a menţionat directorul de programe Promo-LEX, Pavel Postica.

Autorii proiectului declară că principiile de constituire a circumscripțiilor uninominale în stânga Nistrului vor fi aceleași ca și pe malul drept.

Deocamdată, se propune ca, în Parlament, locurile reprezentanţilor din Transnistria să rămână vacante până la soluţionarea conflictului.

"Constituţia prevede că Parlamentul Republicii Moldova este constituit din 101 deputaţi. Ei vor rămâne 101 deputaţi, doar că posibil să avem că nu toate fotoliile de deputaţi să fie ocupate. Să avem o anumită rezervă de câteva mandate, dar este absolut legal. Dar 101, nu se micşorează numărul de deputaţi ca şi număr cantitativ", a comunicat deputatul PDM, Sergiu Sîrbu.

Unii cred însă că locuitorii din stânga Nistrului trebuie să participe la alegeri în circumscripţiile create în regiune.

"Nu aş vedea nicio tragedie, dacă un deputat de Dubăsari sau de Camenca ajunge deputat în baza circumscripţiei uninominale cu două sau trei mii de voturi", a comunicat politicianul Mihai Godea.

Alţi participanţi la dezbateri cred că locuitorii din stânga Nistrului trebuie să voteze în circumscrupţii uninominale din dreapta Nistrului.

"Dacă noi, în sistemul actual, le oferim dreptul să vină să voteze aici, de fapt, Transnistria, cei care îşi doresc, ei au deputatul lor prin participare, venind pe malul drept şi votând", a afirmat deputatul neafiliat, Valeriu Ghileţchi.

"Reprezentarea în Parlamentul Republicii Moldova a Transnistriei este vital necesară. Chiar şi cu o mie sau două mii de voturi. Chiar şi cu exercitarea dreptului pe malul ăsta", a afirmat analistul politic, Victor Gurău.

La alegerile prezidențiale din toamna anului trecut în listele de vot au fost incluşi peste 2,8 milioane de cetățeni.

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu