A doua cădere a Chișinăului. Moldova reintră pe orbita Moscovei

Socialistul Ion Ceban a câștigat alegerile pentru primăria Chișinăului și este prima oară când capitala Republicii Moldova va fi condusă de un reprezentant al forțelor pro-ruse. Ca să înțelegem cum a fost posibil asta, este nevoie de o recapitulare scurtă a ultimilor 5 ani din politica Republicii Moldova. Nu cu multă vreme în urmă Republica Moldova era elevul model, un exemplu pentru statele care își doreau aderarea la Uniunea Europeană. La guvernare era o coaliție intitulată Alianța pentru Integrare Europeană, reformele se desfășurau în ritm alert, Angela Merkel a vizitat Chișinăul – și deodată întreaga scenă politică s-a reconfigurat – izbucnirea războiului din Ucraina (2014) a ridicat vălul și s-a văzut ce se petrecea cu adevărat la Chișinău.

Republica Moldova s-a dovedit o placă turnantă pentru spălarea de bani rusești, o țară în care autoritățile au facilitat și acoperit furtul a circa un miliard de dolari din sistemul bancar. Structurile de forță din România au înțeles foarte repede cu cine au de-a face când de peste Prut au început să vină la București ucigași plătiți aflați în legătură exact cu banii spălați prin sistemul bancar moldovenesc, scrie moise.ro

Destabilizarea băncilor din Republica Moldova a fost o altă formă de agresiune, dar la o altă scară, una relativ nouă, care a resetat în final și întreaga scenă politică. Federația Rusă a făcut un schimb de generație în clasa politică de la Chișinău în această perioadă: a renunțat la comuniștii lui Voronin și a susținut crearea a două alternative: Partidul Socialiștilor condus de Igor Dodon și Partidul Nostru condus de Renato Usatîi. Centriștii din Republica Moldova reuniți sub flamura Partidului Democrat au dominat scena politică sub conducerea omului de afaceri Vlad Plahotniuc, înghițind resturile Partidului Comuniștilor. Partidul Liberal Democrat s-a pulverizat după ce a ieșit la iveală implicarea liderului Vlad Filat în jaful miliarului. Liberalii pro-români au acumulat o sumă de erori și au căzut în capcana lăcomiei, fiind amestecați în scandaluri de corupție. Pe fondul protestelor generate de jefuirea sistemului bancar, mișcarea civică formată de protestatari s-a transformat în două partide: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS condus de Maia Sandu care a absorbit o parte din fosta echipă a lui Filat) și Partidul Demnitate și Adevăr (PDA condus de Andrei Năstase).

PAS-PDA au avut de la bun început un singur plan: îndepărtarea de la putere a lui Vlad Plahotniuc. Din punct de vedere ideologic au îmbrățișat doctrina moldovenismului civic, altfel spus au abandonat disputa identitară din Republica Moldova, dar și orientarea pro-europeană. Antrenarea energiilor politice într-o singură direcție – înlăturarea lui Vlad Plahotniuc – ar fi trebuit să fie un avertisment pentru orice partid politic: și ce facem după ce ne atingem scopul?

Ei bine, scopul a fost atins la începutul acestei veri: platforma ACUM (PAS-PDA) s-a aliat cu socialiștii lui Igor Dodon (ajuns președintele Republicii). Au creat împreună o majoritate parlamentară care l-a făcut pe Vlad Plahotniuc să fugă din Republica Moldova. Platforma ACUM a primit postul de prim-ministru pentru Maia Sandu și cel de ministru de Interne pentru Andrei Năstase. Dar socialiștii, pe lângă președinția lui Igor Dodon au început să acumuleze funcții precum președinția Curții Constituționale, cea a Parlamentului, controlul asupra serviciilor de informații, etc. Aritmetica parlamentară arată astfel: socialiștii – 35, ACUM – 26, PD – 30, Partidul Șor – 7.

Alianța socialiștilor cu blocul ACUM a dat mai multe semne de instabilitate de la creare, iar numeroși analiști au avertizat că Moldova revine astfel în sfera de influență a Rusiei. Câștigarea primăriei Chișinăului au marcat victoria decisivă, căci socialiștii au avut tot timpul în vedere scopul mai mare, în vreme ce Blocul ACUM nu a mai știut ce să facă după atingerea scopului inițial – înlăturarea lui Plahotniuc. Iar mesajele de justificare ale liderilor pentru alianța cu socialiștii pro-ruși prin care s-au dezis de identitatea românească și de vectorul pro-european nu au făcut altceva decât să genereze confuzie în rândurile electoratului tradițional pro-românesc din Chișinău (și din întreaga Republică Moldova în același timp). De cealaltă parte, socialiștii și-au păstrat coerența mesajului și nu au pierdut nimic din voturile tradiționale.

Luni de-a rândul reprezentanții blocului ACUM, dar și experții și ziariștii care le sunt asociați, au promovat mesajul încetării conflictului geopolitic în Republica Moldova, oprirea disensiunilor cu privire la orientarea est-vest, abandonarea identității românești. În condițiile în care liberalii tradițional pro-români au dispărut de pe scena politică de la Chișinău, blocul ACUM a refuzat în permanență să se apropie de electoratul pro-românesc și pro-european. A fost o autoamăgire ideea că se poate renunța la Chișinău la factorul geopolitic și cel identitar. Toate alegerile din Republica Moldova sunt geopolitice câtă vreme această țară este o creație a geopoliticii din regiune. Însă Republica Moldova nici nu poate fi judecată izolat. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Ucraina, unde noul președinte cedează presiunilor ruse înțelegem mai bine de ce Chișinăul intră pe orbita Moscovei în ritm accelerat.

loading...

Lasă un comentariu