55 DE SECUNDE DE GROAZĂ! Imagini din timpul operaţiunilor de salvare a victimelor cutremurului din 1977 (VIDEO)

În seara de vineri, 4 martie 1977, la ora 21.22, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7.2 pe scara Richter, având epicentrul în Munții Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul XX produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7.4 pe scara Richter, scrie Agerpres.ro.

Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbușirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum și avarierea a mii de alte clădiri de locuințe, unități spitalicești, școli și instituții de învățământ superior, grădinițe, creșe de copii, cămine-internat, așezăminte culturale, monumente istorice.

Cel mai grav afectate au fost Bucureștii, regiunea de sud și cea de est a țării. În urma cutremurului, și-au pierdut viața 1.578 de persoane. 

Dintre imobilele prăbușite în București amintim: blocul ''Casata'', blocul ''Continental'', blocul ''Nestor'', blocul ''Dunărea'', blocul aflat lângă hotelul ''Lido'', blocul Wilson, o clădire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Moșilor nr. 135, un imobil din strada Galați, blocul de la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Lizeanu, blocul OD16 din cartierul Militari. S-a prăbușit, de asemenea, clădirea nouă a Centrului de calcul aparținând Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot în București, Spitalul Fundeni și Spitalul de Urgență au suferit avarii importante și a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgență, unda de șoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistență dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea de 4 martie. 

În țară, cele mai afectate județe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploiești, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focșani, Iași, Bârlad, Vaslui și alte localități au suferit avarii grave.

La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul țării. În dimineața de sâmbătă, 5 martie, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit în țară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.

Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuințelor și a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor imediate, după cum relata ziarul ''Scânteia'' în ediția din 6 martie 1977. Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraților, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor institute de învățământ superior și punerea la dispoziția populației sinistrate a căminelor.

În București și în alte localități din țară unde s-au produs avarii ale clădirilor și ale rețelei de distribuire a gazelor, a fost oprită, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii și incendii.

Sub titlul ''Primele mărturii despre proporțiile dezastrului'', ''Scânteia'' relata că în Bucureşti s-au prăbușit 32 de blocuri de locuințe, alte peste 130 de blocuri au fost grav avariate, iar nouă unități spitalicești au fost scoase din funcțiune.

Conform datelor centralizate la Ministerul Sănătății, până în seara de 5 martie, la București au fost internate și tratate 1.773 de persoane, au fost înregistrați 508 morți și peste 2.600 de răniți, iar în restul țării s-au înregistrat 614 răniți și 72 de decese. 

Începând cu 8 martie, atât în București cât și în restul țării, întreaga rețea de învățământ și-a reluat activitatea. Prin decret prezidențial, începând cu data de 10 martie 1977, a încetat starea de necesitate instituită pe teritoriul țării, cu excepția municipiului București, precum și a unităților sistemului de telecomunicații și al Radioteleviziunii.

Printr-un nou decret prezidențial, începând cu data de 15 martie 1977, starea de necesitate a încetat și în municipiul București, precum și în unitățile sistemului de telecomunicații și al Radioteleviziunii.

''Lucrătorii din transporturi și telecomunicații depun mari eforturi pentru restabilirea cât mai grabnică și integrală a comunicațiilor feroviare, rutiere, precum și pentru funcționarea normală a serviciilor de poștă și telecomunicații'', scria AGERPRES la 9 martie 1977, informând, totodată, că, potrivit Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, ''în prezent circulația feroviară este deschisă pe toate liniile (...)''. 

În urma cutremurului din 4 martie 1977, și-au pierdut viața multe personalități ale vieții culturale, artistice și științifice: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu ș.a.

Pe aceeaşi temă

Lasă un comentariu