Britanicii au dezlegat misterul unui cod SECRET preistoric

Situl a fost descoperit pe Star Carr în Valea Pickering (Marea Britanie), spaţiu unde aveau loc ritualuri.

Marcajele misterioase gravate pe un pandantiv vechi de 11 mii de ani, găsit în Yorkshire, sugerează că vechii locuitori ai mezoliticului au folosit un sistem de linii lungi şi scurte pentru a reprezenta evenimente sau obiectele în formă numerică, scrie descoperă.ro.
 
Marcajele par să fi fost înscrise pe pandantiv într-un mod deliberat slab, iar arheologii bănuiesc că acest lucru ar fi fost făcut în scopul de a face multe dintre ele aproape invizibile atunci când nu sunt examinate cu atenţie.
 
Situl a fost descoperit pe Star Carr în Valea Pickering, spaţiu unde aveau loc ritualuri, cel mai  probabil dansuri ceremoniale realizate de şamanii preistorici.
 
Printre obiectele descoperite la locul săpăturilor anterioare se numără: 21 de veşminte roşii, ritualuri pentru cap făcute din cranii şi coarne de cerb. În următorii 3 ani, s-au mai dezgropat încă o jumătate de duzină de articole similare.
 
Dovezile societăţilor tradiţionale şamanice din nordul Asiei sunt bastoanele ceremoniale de lemn, iar liniile recent descoperite pe pandativ pot sugera, probabil, numărul de animale mari (în acest caz, cerbi) ucişi în expediţii de vânătoare. Cu toate acestea, unele dintre liniile ar putea reprezenta, de asemenea, şi numărul de cântece şi dansuri efectuate de grup atunci când au revenit cu cerbul  mort în tabăra lor. 
 
 
"În societăţile şamanice şi animiste, vânătoarea era o activitate profund spirituală", afirmă expertul în şamanism şi animism, profesorul antropolog Peter Jordan, de la Centrul Arctic al Univesităţii Groningen din Olanda.
 
Deşi, carnea animalelor ucise era adesea crucială pentru supravieţuirea umană, vânătoare şamanică e văzută nu ca o sacrificare obişnuită a unui animal, omorându-l în sensul convenţional al cuvântului, ci ca o eliberarea a sufletului său.
 
Dansurile şi alte ritualuri, care întâmpinau animalul mort adus de vânători în tabără, nu erau simboluri ale sărbătoririi succesului de vânătoare, ci salutau creatura (privită ca un "musafir divin", într-o comunitate umană, care s-ar fi văzut ca având obligaţii morale către animal şi către spiritul său.
 
Liniile de pe pandantiv au fost, probabil, gravate în cel puţin două şi, probabil, mai multe, episoade - reprezentând, eventual, numeroase expediţii de vânătoare.
 
Deşi mai devreme au fost găsite "bastoane" făcute din os, utilizate la ritualuri în Anglia, Europa continentală şi Africa, este pentru prima dată când un astfel de pandantiv a fost gasit în Marea Britanie.
 
Arheologul de la Universitatea din York, profesorul Nicky Milner, care conduce echipa de lucru de la Star Carr, afirmă că ”pandantivul acesta este deosebit de tot ce s-a găsit anterior în Marea Britanie din această perioadă".
 
Obiectul a zăcut îngropat în noroi antic pe marginea a ceea ce a fost în mezolitic un lac imens.

Pe aceeaşi temă:

Lasă un comentariu